Procesele Revoluţie din 1989. Achitări pe bandă rulantă, graţieri din bunătatea lui Iliescu, eliberări înainte de termen

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Inculpaţii din Lotul Timişoara FOTO C.Duma
Inculpaţii din Lotul Timişoara FOTO C.Duma

Procesul „Timişoara” a început în 2 martie 1990 şi a ţinut până în 1991.  Inculpaţii au aparţinut Miliţiei, Securităţii şi PCR. Nimeni din Armată nu a fost inculpat din „Lotul Timişoara”

„Lotul Timişoara” era alcătuit din ofiţeri de miliţiei, securităţii şi reprezentanţi din vârful PCR, consideraţi vinovaţi de reprimarea manifestaţiilor din Timişoara, din perioada 16-20 decembrie 1989. Nimeni din Armată nu a fost inculpat, deşi mai târziu au ieşit la iveală activităţile MapN-ului de la Revoluţie. Armata intră în ecuaţia proceselor de abia după schimbarea regimului din 1996

Procesele de la Tribunalul din Timişoara şi de la Curtea Supremă de Justiţie din Bucureşti, pe lângă toate celelalte documente şi mărturii, au ajutat la reconstituirea ceea întâmplărilor de la Timişoara.

Procesul s-a desfăşurat la Casa Tineretului, iar inculpaţii au luat loc înt-o boxă amenajată epsecial în sala de spectacole, tixită de reprezentanţi ai societăţii civile, cât şi jurnalişti. 

Procesul „Timişoara” a fost transmis în direct la Radio Timişoara în anii ‘90. La sfârşitul procesului s-au numărat 297 de casete audio şi şapte volume documentare. Toate au ajuns în arhivele Memorialului Revoluţiei.

Marius Mihoc, cercetător al evenimentelor din 1989, ne-a pus la dispoziţie lista cu toate procesele care s-au desfăşurat pe tema revoluţiei. 
 

1. Procesul de la Timişoara sau  “Procesul celor 25”. Inculpaţi au fost politruci; generalul Ion Coman, şef al secţiei militare şi de justiţie al CC al PCR, Radu Bălan, prim secretar PCR în judeţul Timiş, Ilie Matei, fost prim secretar PCR al judeţului Timiş, Cornel Pacoste, membru al CPEX al PCR şi viceprim-ministru al guvernului; securiştii; general Emil Macri, colonel Ion Popescu, şeful Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne, colonel Traian Sima, şeful Securităţii Timiş, colonel Filip Teodorescu, locotenent-colonel Gabriel Anastasiu, locotenent-colonel Gheorghe Atudoroaie, maior Radu Tinu; miliţieni; colonel Ion Deheleanu, şef al Miliţiei Timiş, locotenent-colonel Ion Corpodeanu, colonel Nicolae Ghircoiaş, colonel Ion Baciu, maior Iosif Veverca, maior Gheorghe Avram, căpitan Valentin Ciucă, căpitan Laurenţiu Preda, căpitan Eugen Mişea, căpitan Tiberiu Grui, locotenent-major Eugen Peptan, căpitan Viorel Bucure; ofiţeri de rezervă: colonel de securitate Gheorghe Ganciu, controlul la secţia cimitire şi crematoriu uman din Bucureşti, maior de miliţie Emilian Zamfir, administrator al crematoriului din Bucureşti.
 

Pocesul de la Timişoara

Doi dintre inculpaţi (Radu Bălan şi Emil Macri) au murit înainte de finalizarea procesului, opt au fost condamnaţi la închisoare (Ion Coman, Cornel Pacoste, Ion Popescu, Traian siman, Ion Deheleanu, Ion Corpodeanu, Iosif Veverca, Ilie Matei), în zece cazuri (Nicolae Ghircoiaş, Valentin Ciucă, Ion Baciu, Gheorghe Avram, Laurenţiu Preda, Eugen Mişea, Tiberiu Grui, Eugen Peptan, Gheorghe Ganciu, Emilian Zamfir) instanţa a constat vinovăţia dar a stabilit că faptele se încadrează într-un decret de amnistie sau graţiere emis de CFSN şi în cinci cazuri s-a pronunţat achitare pentru neîntrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracţiunii (Filip Teodorescu, Tinu Radu, Gabriel Anastasiu, Gheorghe Atudoroaie, Viorel Bucur). Ulterior, au fost graţiaţi Ion Coman (de Emil Constantinescu) şi Ion Corpodeanu şi Iosif Veverca (de Ion Iliescu).

Din boxa acuzaţilor au lipsit doi inculpaţi, generalii Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea, decedaţi în 23 decembrie 1989 după ce elicopterul în care s-au aflat a fost doborât.

Cei care au fost achitaţi au petrecut doi ani în arest. Inculpaţii care au primit pedepse cu închisoare au adoptat tactica procurăii de certificate medicale, izbutind cu succes să evite ispăşirea efectivă a pedepsei. Politicienii au cerut amnistierea acestora sub lozinca „reconcilierii naţionale”. 

Colonelul magistrat Cornel Bădoiu a prezidat completul de judecată
 

Dosarul Chiţac-Stănculescu

2. Al doilea proces a purtat numele Dosarul Chiţac-Stănculescu. Inculpaţi au fost generalii MapN Mihai Chiţac şi Victor Atanasie Stănculescu, condamnaţi la câte 15 ani de închisoare prin Sentinţa nr.9/1999 a Curţii Supreme-secţia penală şi Decizia nr.8/2000 a Curţii Supreme – completul de nouă judecători, pentru omor deosebit de grav. În 2001 procurorul general a înaintat recurs în anulare, care a fost aprobat, cauza fiind trimisă la rejudecare. După rejudecare, finalizată în 2008, s-au păstrat aceleaşi pedepse. 

După pronunţarea sentinţei, avocaţii celor doi au cerut întreruperea pedepsei din motive medicale. Magistraţii au decis eliberarea timp de trei luni a fostului general Mihai Chiţac din motive medicale, acesta necesitând o operaţie de by-pass la inimă. 

Mihai Chitac a murit în 1 noiembrie 2010, în locuinţa sa din Bucureşti, el fiind externat după mai multe săptămâni de spitalizare în urma unor boli cronice.

În 2014, magistraţii Tribunalului Ilfov au decis eliberarea condiţionată din închisoare a fostului general de armată Victor Atanasie Stănculescu. Acesta executase cinci ani din pedeapsa de 15 ani de închisoare. Stănculescu a murit în 19 iunie 2016.

Imagine indisponibilă


V:A. Stănculescu 
 

Graţiaţi de Iliescu la scurt timp după condamnare

3.Generalul MApN Constantin Rotariu, locotenent colonel MApN Ion Păun şi căpitan MApN Constantin Gheorghe, acuzaţi pentru deschiderea focului împotriva manifestanţilor din Calea Lipovei din Timişoara, în 17 decembrie 1989. În zonă s-au înregistrat şase morţi şi 30 de răniţi prin împuşcare. Prin Sentinţa nr.147 din 19.10.1994 a Tribunalului Militar Teritorial (judecători au fost Constantin Lucescu, avocatul apărării în procesul Ceauşescu, şi Ştefan Pistol) acuzaţii au fost achitaţi pentru neîntrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracţiunii.

La recurs, Decizia nr.8 din 26.01.1996 a Curţii Supreme – secţia penală, cauza a fost trimisă spre rejudecare. Prin Sentinşa nr.200 din 16.11.1998 a Tribunalului Militar Teritorial, inculpaţii au fost iar achitaţi. După recurs, acuzaţii au fost condamnaţi de Curtea Supremă (31.01.2002) pentru omor deosebit de grav şi tentativă de omor la zece ani de închisoare –generalul Rotariu, opt ani de închisoare-loc.col. Păun şi 12 ani de închisoare- căpitan Gheorghe. La scurt timp preşedintele Ion Iliescu i-a graţiat.
 

Securistul bătăuş a fost achitat

4.Locotenent securitate Florin Dragomir – învinuit de cercetare abuzivă faţă de Ion Dan Ciataraş, Grigore Beniamin Biscos şi Petru Enache. În noaptea de 18/19 decembrie 1989 cei trei lipiseră afişe anticeauşiste la întreprinderea Garofiţa, unde lucrau. Locotenent Florin Dragomir l-a bătut cu un par de lemn şi cu bastonul de cauciuc şi i-a călcat cu picioarele pe degetele de mâini până la sângerare, încercând să obţină astfel informaţii despre organizarea acţiunilor revoluţionare.
 

A fost condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la patru ani şi şase luni de închisoare, însă a fost eliberat în urma recursului judecat la Tribunalul Militar Bucureşti, în 12 iulie 1990, infracţiunea fiind aministiată printr-un decret CFSN.

5 Plutonierul major de miliţie Constantin Ţeghiu şi plutonierul miliţie Dumitru Astafei – învinuiţi de împuşcarea mortală a lui Marius Nemţoc şi Ioan Măiuţac, în faţa catedralei, în 18 decembrie 1989. Au fost achitaţi prin Sentinţa nr.3 din 17 iunie 1991 a Tribunalului Militar Extraordinar Timiş.

6.Căpitan miliţie Traian Cozma – învinuit că a completat în fals buletine de identitate pentru generalii Nuţă, Velicu, Macri şi coloneii Ghircoiaş şi Deheleanu. Conform declaraţiei inculpatului, ordinul de a întocmi aceste buletine false a venit de la generalul Nuţă. Instanţa îl condamnă la trei ani şi şase luni de închisoare, dar constată că pedeapsa este graţiată prin Decretul-lege nr.23/1990. Ulterior, Traian Cozma şi-a continuat cariea în cadrul M.I., ajungând şef al Direcţiei de Evidenţă Informatizată a Persoanei din judeţul Timiş. 

7.Plutonier major miliţie Vasile Bandula – învinuit că, în 18 decembrie 1989 l-a rănit prin împuşcare pe Vasile Moldovan, în Piaţa Badea Cârţan. Inculpatul a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru vătămare corporală gravă.

  

Procesul căpitanului de contrainformaţii Vasile Joiţoiu 

8. Căpitan contrainformaţii Vasile Joiţoiu – învinuit de împuşcarea lui Vasile, Lepa şi Ioana Bărbat în 17 decembrie 1989, în Piaţa Libertăţii din Timişoara. Lepa Bărbat a murit ca urmare a rănilor. Tribunalul Militar Extraordinar Timiş, prin Sentinţa nr.1 din 15 februarie 1991, îl va condamna pe Joiţoiu la 18 ani de închisoare. Sentinţa va fi anulată de Tribunalul Militar Bucureşti care va restitui cauza la procedură pentru completarea umrăriii penale.

Prin ordonanţa nr.62/P/1990 din 21.07.1992 a Procuraturii Militare Timişoara s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului. Apoi, prin ordonanţa 62/O/1990 din 13.10.1997 a Parchetului Militar Timişoara s-a infirmat scoaterea de sub urmărire penală şi cauza a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti pentru continuarea cercetărilor. Prin rechizitoriul nr.1668/P/1997 din 4.11.1997 s-a dispus retrimiterea în judecată a căpitanului în rezervă Vasile Joiţoiu.

Ioana Barbat

Ioana Bărbat avea 12 ani când a fost împuşcată
 

Prin sentinţa nr.110/11.06.1999 Tribunalul Militar Bucureşti s-a dispus achitarea. Apoi, Curtea Militară de Apel a dispus restituirea cauzei la Parchetul Militar de lângă Tribunalul Militar Bucureşti pentru completarea urmăriii penale. Dosarul s-a plimbat pe Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara, Secţia Parchetelor Militare, Parchetul de la lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, iar în final, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial dispune scoaterea de sub urmărie penală a numitului Vasile Joiţoiu.

Victima Vasile Bărbat a ajuns deputat în legislatura 1990-1992, ales pe lista Partidului Democrat al Muncii.


9.Locotenent major de miliţie Petru Voican – învinuit de cercetare abuzivă împotriva lui Ioan Geangu, Mihai Grigore şi Doru Berejovschi. A fost achitat prin decizia Tribunalului Militar Bucureşti.

Securist condamnat pentru că a furat

10. Locotenent securitate Florin Iaru şi civilul Stelian Drăgoi, după 22 decembrei 1989 s-au pus la dispoziţia Garnizoanei Timişoara pentru a ajuta la lupta „antiteroristă”. Au fost învinuiţi de furt – în 25 decembrie 1989 organizând o percheziţie la locuinţa cetăţeanului iordanian Jarrar Nassel, şi-ar fi însuşit unele bunuri ale acestuia. Instanţa a schimbat încadrarea juridică în „abuz în serviciu”, osândindu-i pe învinuiţi la câte un an şi şase luni de închisoare, prin sentinţa Tribunalului Militar Timişoara.

11. Ofiţer MapN Ilie Andreoiu – învinuit că a împuşcat trei persoane (Drăgoi Mihai, Şeitan Ion şi Simion Ion) în noaptea de 22/23 decembrie 1989 lângă Poligrafia din Timişoara, având impresia greşită că sunt terorişti. A fost condamnat la patru ani de închisoare, prin sentinţa nr.223 din 22 decembrie 1999 a Tribunalului Militar Bucureşti, Decizia 111 din 4 octombrie 2000 a Curţii Militare de Apel şi Decizia 1093 din 1 martie 2001 a Curţii Supreme-secţia penală. 

A împuşcat "un terorist"

12. Prin ordonanţa nr.197/P/1991 din 5.02.1993 a Procuraturii Militare Timişoara, plutonierul Odon Varga a fost scos de sub urmărire penală pentru uciderea lui Dominic Paraschiv, pe motiv de legitimă apărare. Paraschiv, şeful gărzii patriotice de la intreprinderea Azur nu a vrut să arunce arma la somaţia subofiţerului, care văzându-l cu arma îndreptată spre el, l-a împuşcat mortal. Dominic Paraschiv a fost prezentat mass-mediei ca terorist.

13. Prin rezoluţia nr.14/P/1990 din 30 septembrie 1990 a Procuraturii Militare Timişoara s-a dispus neînceperea urmăririi penale asupra subofiţerului de miliţie Radu Atomii, care l-a împuşcat mortal pe Mircea Lându, în 17 decembrie 1989, în pe motiv că victima ar fi avut bunuri furate.

14. Maiorul MApN Paul Vasile (avansat general după revoluţie) a fost scos de sub urmărire penală pentru evenimentele din Calea Girocului din 17 decembrie 1989, unde condusese dispozitivul armatei. Procesul s-a desfăşurat fără înştiinţarea victimelor şi în condiţiile în care procuratura susţinea soluţia de achitare, deci practic nu s-a respectat principiul contradictorialităţii în acest proces. 
 

15. Cauzele în care s-au reclamat violenţe exercitate de lucrători ai Ministerului de Interne împotriva revoluţionarilor au fost soluţionate în serie prin neînceperea urmăriii penale, pe motiv că infracţiunea de purtare abuzivă este amnistiată prin decretul CFSN nr.3 din 4 ianuarie 1990. Precedentul fusese creat prin procesul lui Florin Dragomir, amintit mai sus. 

BUCUREŞTI

1.Procesul membrilor C.Pex.Al CC al PCR, învinuiţi printre altele că au aprobat reprimarea revoluţiei din Timişoara în şedinţa C.P.Ex. din 17 decembrie 1989. Inculpaţii au fost condamnaţi, apoi graţiaţi de preşedintele Ion Iliescu.

Procesul Postelnicu-Bobu-Dincă-Mănescu

2.Inculpaţi fostul ministru de interne Tudor Postelnicu şi membrii biroului permanent al C.P.Ex. Ion Dincă, Emil Bobu şi Manea Mănescu. Prin sentinţa nr.2 din 2 februarie 1990 a Tribunalului Militar Bucureşti toţi inculpaţii au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă şi confiscarea averii pentru genocid.

Postelnicu

Tudor Postelnicu
 

Recursurile inculpaţilor au fost respinse prin decizia din mai 1990 a Curţii Supreme –secţia militară. Procurorul general a declarat recurs extraordinar, iar prin decizia nr.64 a Curţii Supreme de Justiţie s-a schimbat încadrarea juridică din genocid în complicitate la omor deosebit de grav şi la tentativă de omor deosebit de grav, inculpaţii primind următoarele pedepse: Tudor Postelnicu -17 ani de închisoare, Ion Dincă -15 ani de închisoare, Emil Bobu şi Manea Mănescu –câte zece ani de închisoare. 

Bobu a fost eliberat după şapte an pe motive medicale, Dincă a fost eliberat după cinci ani şi trei luni ( a murit în 2007, la 79 de ani), Postelnicu a făcut şapte ani de puşcărie (a murit în 2017, la 86 de ani). Manea Mănescu a decedat în 2009, la 92 de ani.

Procesul fratelui lui Ceauşescu şi al fostului şef al Securităţii 

3.Fratele lui Nicolae Ceauşescu, Nicolae Andruţă Ceauşescu, comandant al Şcolii de securitate de la Băneasa, a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru că a dat odine repetate de deschidere a focului asupra manifestanţilor din 21 decembrie 1989 din Bucureşti, trâgând şi personal 30 de focuri, prin care au fost omorâte şapte persoane. A primit 15 ani de închisoare, dar a fost eliberate mai repede pe motive medicale. A murit în anul 2000, la 76 de ani.
 

Andruta

Andruţa Ceauşescu
 

4.Generalul Iulian Vlad, şeful securităţii, condamnat la închisoare, a ieşit din penitenciar după patru ani. I s-au aplicat reduceri de pedeapsă pentru vârstă înaintată şi bună purtare, eliberarea din închisoare neavând semnificaţia unei dovezi a nevinovăţiei. A murit în 2917, la 86 de ani.

5. Marin Bărbulescu, comandantul miliţiei Bucureşti, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru lipsire de libertate a unui număr mare de revoluâţionari, în 21 decembrie 1989. A executat doi ani.

6.Generalul de securitate Gianu Bucurescu, adjunct al şefului securităţii statului, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru lipsire de libertate, executând doi ani două luni.

7.Gheorghe Goran, locţiitorul şefului securităţii capitalei, a fost condamnat la doi ani şi şase luni pentru infracţiunea de lipsire de libertate, executând efectiv 11 luni.

8.Locotentnt colonel de miliţie Gheorghe Rodeanu a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru împuşcarea lui Ilie Roma, la Bucureşti, în 21 decembrie 1989.

Cei care au luptat cu "teroriştii" au scăpat

9. Prin rezoluţiile date în 1990 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ionel Silea şi Petre Ghiţă, ambii din cadrul UM 01305 Bucureşti, aflaţi în dispozitivul de apărare a Palatului Telefoanelor, pentru împuşcarea mortală a actorului Horia Căciulescu şi rănirea prin împuşcare a surorilor Vica şi Milica Gavriliuc, în 24 decembrie 1989. Cei trei se aflau în în maşină când asupra lor s-a tras de către militarii care păzeau Palatul de “terorişti”. S-a reţinut că în cauză există o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor, respectiv eroarea de fapt.

10.Printr-o rezoluţie din mai 1993 s-a dispus neînceperea urmării penale, considerându-se că a fost eroare de fapt, în cauza privind soldatul Fănică Lepădatu, care în 24 decembrie 1989, în Bucureşti, l-a împuşcat mortal pe Florică Murariu, memru al echipei naţionale de rugby a României. Victima, “în mod imprudent a lăsat mâinile jos, putând crea impresia că va scoate o armă”, este explicată în rezoluţie.

OTOPENI


Despre masacrul de la aeroport

Generalul Dumitru Drăghin, generalul de securitate Grigore Ghiţă, comandant al trupelor de securitate şi căpitanul Ionel Zorilă au fost trimişi în judecată pentru moartea a 40 de militari şi opt civili la aeroportul Otopeni, în 23 decembrie 1989. Prin decizia penală nr.20/2001 a Curţii Supreme de Justiţie au fost condamnaţi: Grgore Ghiţă –şase ani de închisoare, Dumitru Drăghin la opt ani de închisoare şi Ionel Zorilă la patru ani de închisoare.
 

Procurorul general Tănase Joiţa a promovat recurs în anulare care a fost respins în 27 ianuarie 2003 de Curtea Supremă de Justiţie. În aprilie 2003 preşedintele Ion Iliescu a dat un decret de graţiere. 

LUGOJ

Pedeapsă mare pentru plutonierul care a deschis focul la Lugoj

Plutonierul MApN Pavel Dumitru a fost pedepsit cu 20 de ani închisoare pentru deschiderea focului în 20 decembrie 1989 asupra manifestanţilor din Lugoj, acţiune în urma căreia au fost ucişi Valentin Rosada şi Daniel Brocea şi răniţi alte trei persoane. Pedeapsa a fost menţinută prin decizia nr.1 din 18 martie 1991 a Tribunalului Militar Bucureşti, cât şi după recursul în anulare, respins prin decizia nr.80 a Curţii Supreme-secţia militară.
 

Revoluţie Lugoj

Locotennetul Remus Cîmpan, care a comandat un dispozitic de pază la UM 0389 Lugoj, a fost scos de sub urmărire penală pentru omorârea lui Dorel Boară în noaptea de 22/23 decembrie 1989. Victima, angajată a penitenciarului din Turnu severin, se aflase în misiune la Timişoara şi a oprimit aprobare de a rămâne peste noapte la sediul unităţii militare din Lugoj. I s-a dat ordin să nu părăsească încăperea, dar acesta a nesocotit ordinul. Locotenentul remus Cîmpan, care nu ştia de prezenţa sa în acel loc a deschis focul şi l-a ucis. 

Au existat procese aproape în toate marile oraşe din ţară, unde au avut loc evenimente în perioada revoluţiei, cele mai importante fiind cele de la Cluj, Sibiu şi Braşov. 

Citeşte şi:
 

Procurorul care a instrumentat dosarul Revoluţiei: „Aproape 30 de ani, puterea politică a blocat aflarea adevărului distrugând sau ascunzând probe“

Moştenirea otrăvită a comunismului, după 30 de ani. „Nu doar că mint acum, şi atunci erau nişte profesionişti de doi lei“

Momentul în care s-a deschis focul la Timişoara. „Armata, care a făcut cam 80% din victime, n-a fost niciodată cu poporul“

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite