S-a redeschis şantierul de la Opera Naţională din Timişoara. Lucrările la faţadă nu sunt gata nici pe jumătate
0
Conform reprezentanţilor Primăriei Timişoara, stadiul lucrărilor de reabilitare a faţadei Operei au ajuns la 40 la sută, iar în acest an faţa Operei ar putea să fie gata.
Lucrările la faţada Operei Române din Timişoara au fost reluate odată cu încălzirea vremii. Muncitorii se ocupă acum de reabilitarea elementelor arhitecturale şi de alte operaţiuni specifice, iar apoi urmeză să înceapă montarea travertinului -plăcile care vor acoperi faţada Operei.
Conform reprezentanţilor primăriei, stadiul lucrările au ajuns la 40 la sută, iar în acest an faţa Operei ar putea să fie gata.
În această iarnă, primarul Dominic Fritz a spus că reabilitarea faţadei Operei „nu se află pe lista promisiunilor mele”.
„Lucrările se află în grafic. Trebuie să se aplice travertinul, dar momentan, din cauza vremii s-au sistat lucrările…Eu sper că în primăvară, conform graficului, vom putea fi gata. Asta nu se află pe lista promisiunilor mele, nu eu am făcut contractul, nu eu am făcut caietul de sarcini, deci vom vedea ce scoatem acolo”, spunea Dominic Fritz, în luna decembrie.
Lucrările de reabilitare au început în octombrie 2019. Valoarea iniţială a investiţiei se ridică 5,5 milioane de lei. Banii provin din bugetul local.
Istorie cu două incendii devastatoare
Construcţia clădirii Palatului Culturii a început în 1871, după planurile renumitilor arhitecţi vienezi Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner şi a fost terminată în 1875.
Iniţial a purtat numele împăratului Franz Josef. În partea laterală, care dă în actuala stradă Alba Iulia, s-a aflat Hotelul Kronplatz Rudolf şi sala de dansuri Reduta, unde a concertat, în 1879, Johannes Brahms.
În 1880, Teatrul este cuprins de un incendiu şi arde aproape complet. Achiziţionat de primărie, clădirea a fost reconstruită. În 1920, clădirea este lovită din nou de tragedie. Un nou incendiu a mistuit clădirea. Palatul a trebuit reconstruit. Era după căderea Imperiului Austro-Ungar, când mare parte a Banatul a intrat în componenţa României.
Reconstrucţia se face după planurile arhitectului bucureştian Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la faţadele laterale, faţada principală şi sala de spectacole îmbrăcând stilul neobizantin.
Faţadă în stil fascist
În 1933, aparent fără un motiv întemeiat, urmează o nouă modificare a faţadei. Acelaşi architect Diuliu Marcu, un admirator al lui Marcelo Piacentini – arhitectul preferat al dictatorului fascist Benito Mussolini, realizează un proiect simplu, care nu va mai avea nimic de-a face cu arhitectura Pieţei centrale a Timişoarei.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
