Timişoara

articolul anterior articolul urmator

Secretele turnului medieval din Ciacova, cel mai vechi monument de arhitectură militară din Banat

0
19 Feb 2016 02:15:58
Autor: Stefan Both
Turnul de la Ciacova FOTO Ştefan Both
Turnul de la Ciacova FOTO Ştefan Both

Turnul de la Ciacova a fost construit în perioada 1390-1394 de familia de nobili maghiari Csaak. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn.

Turnul de la Ciacova, localitate aflată la 33 de kilometri de Timişoara, este cel mai cunoscut obiectiv turistic. Este singura rămăşiţă din vechea cetate. Localnicii îl numesc „Cula turcească”, deşi aceasta a fost construită cu mult înainte de ocupaţia turcească, neavând nimic de-a face cu otomanii.
 
În perioada 1390-1394, aici s-a ridicat o cetate puternică, înconjurată de o reţea de canale. A fost construit de familia de nobili maghiari Csaak – de unde se trage şi numele actual, Ciacova (Csakovar), care a primit statut de oraş în 2004.  
 
Turnul de apărare înalt de aproape 30 de metri este un rest din această cetate, demolată în 1701. Turnul este construit din cărămidă, cu plan dreptunghiular, are patru nivele (parter şi trei etaje) şi contraforturi de colţ. Grosimea pereţilor este între 1,10 şi 2,70 de metri.
 
 
În perioada 1551-1697, cetatea intră în stăpânirea turcilor, care o transformă într-o fortăreaţă. 
 
“Avem imaginea unui monument de arhitectură echilibrat, ridicat şi amenajat atât în scopuri de apărare, cât şi pentru locuire. Ca structură el se aseamănă cu donjonul din Cheresig, cu donjonul seniorial din cetatea ţărănească de la Câlnic, cu donjonul de al Vârşeţ etc. Toate aceste monumente datează din a doua jumătate a secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea şi se găsesc la confluenţa dintre stilul romanic şi cel gotic. Elementele romanice sunt următoarele: arcurile semicirculare ale ferestrelor, evazarea ferestrelor spre interior, bolta cilindrică a parterului, apoi aspectul general de donjon feudal, asemănător cu cel de la Cheresig, de lângă Oradea, construit tot din cărămidă, dar de plan hexagonal. Comparativ cu donjonul de la Cheresig, cel de la Ciacova apare ceva mai evoluat prezentând şi contraforturi cu retragere, element arhitectonic propriu stilului gotic având numeroase analogii în Ungaria şi Transilvania”, aflăm de pe portalul turismtimis.ro.

 
Marii magnaţi maghiari şi-au ridicat puternice fortificaţii pe domeniile lor, îndreptate atât împotriva unui atac extern, având de acum şi experienţa invaziei tătare, cât şi împotriva ţărănimii asuprite. Fortificaţia de la Ciacova a fost asediată şi cucerită de turci în septembrie 1551. 
 
“Fortificaţia de la Ciacova este cucerită prin asalt la 18 septembrie 1551, iar în anul următor întreg Banatul Timişoarei este transformat în paşalâc turcesc. În cadrul acestuia, Ciacova, împreună cu teritoriile din jur, forma unul din sangiacuri, condus de sangiac-bei, ce-şi avea instalate la Ciacova o garnizoană cu nucleul în vechea fortificaţie. Pacea de la Carlovitz din 1699, încheiată în favoarea austriecilor învingători, prevedea pentru turci distrugerea tuturor fortificaţiilor din Banat. În 1701 a fost distrusă şi fortificaţia de la Ciacova, cu excepţia turnului”, mai scrie turismtimis.ro.
 

 
După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc din 1716-1718, turnul din Ciacova a ieşit din sfera de preocupări a armatei austriece menţinându-se în forma sa iniţială, cu micile transformări din timpul ocupaţiei turceşti.


 
În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. S-au refăcut crenelurile şi acoperişul platformei de apărare, se plachează toate părţile rupte din faţade cu cărămidă comandată special, asemănătoare cu cea originală. Restauratorii nu au intervenit cu nimic în structura vechiului monument, mulţumindu-se doar cu lucrările de consolidare.

 
 
Unele săpături arheologice în jurul turnului ar putea stabili aria exactă a incintei de fortificaţie şi ar putea elucida multe din secretele celei mai vechi monumente de arhitectură militară din Banat.
 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii