Situaţiile în care un român îşi poate schimba numele şi prenumele. Revelion Cârpaci a reuşit să devină Alfred Popescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Arhivă
FOTO Arhivă

O lege din 2003 prevede condiţiile şi modalitatea de schimbare a numelui pe cale administrativă. Printre cei care şi-au schimbat numele este şi Revelion Cârpaci, care a devenit Alfred Popescu.

Actul normativ care reglementează modalitatea de schimbare a numelui pe cale administrativă este OG 41/2003.

Ordonanţa prevede că numele de familie se dobândeşte prin efectul filiaţiei şi se schimba de drept prin modificarea intervenită în statutul civil al persoanei fizice, în condiţiile prevăzute de lege, iar prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, pe baza declaraţiei de naştere făcute de persoana care declara naşterea.

Totuşi, numele poate fi schimbat pe cale administrativă, la solicitarea persoanei care vrea să îşi schimbe numele. În cerera de schimbare a numelui e nevoie, însă, de invocarea unor motive temeinice. Potrivit legii, sunt considerate motive temeinice următoarele cazuri:

a)   când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

b)   când persoana în cauza a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care doreşte sa îl obţină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum şi asupra faptului ca este cunoscută în societate sub acest nume.

c)   când, din neatentia ofiţerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoasterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate menţiuni gresite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

d)   când persoana în cauza are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte, de regula reunite, şi doreşte schimbarea acestuia;

e)   când persoana în cauza poarta un nume de familie de provenienţă străină şi solicita sa poarte un nume românesc;

f)    când persoana şi-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, şi doreşte sa revină la numele dobândit la naştere;

g)   când părinţii şi-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicita sa poarte un nume de familie comun cu al părinţilor lor;

h)   când persoana în cauza solicita sa poarte un nume de familie comun cu al celorlalţi membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopţiei, a menţinerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiaţiei ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;

i)     când sotii au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei sa poarte numele de familie reunite şi ambii solicita schimbarea acestuia pe cale administrativă, optand pentru numele de familie dobândit la naştere de către unul dintre ei ori sa revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;

j)    când persoana în cauza face dovada ca a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării naşterii, însă, întrucât nu a sesizat instanţa pentru încuviinţarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieţii, nu exista alta posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

k)   când prenumele purtat este specific sexului opus;

l)     când persoanei i s-a încuviinţat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă şi solicita sa poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medicolegal din care să rezulte sexul acesteia;

m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.

Sunt de asemenea considerate justificate şi cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:

a) când persoana în cauza a adoptat minori şi doreşte ca aceştia sa poarte un alt prenume;

b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi, iar soţul supravieţuitor solicita sa revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naştere;

c) când în urma divorţului un fost soţ revine la numele de familie purtat anterior şi care provine dintr-o alta căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorţ, şi doreşte sa poarte numele dobândit la naştere;

d) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi celălalt soţ se recasatoreste şi, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta doreşte sa poarte numele de familie dobândit la naştere;

e) când fostul soţ doreşte sa poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredinţaţi spre creştere şi educare, cu consimţământul fostului soţ, dat în forma autentică;

f) când părinţii au divorţat, iar copiii încredinţaţi spre creştere şi educare unuia dintre părinţi, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicita sa poarte numele de familie al acestuia;

g) când s-a desfăcut adoptia unei persoane căsătorite care are copii minori şi în urma desfacerii adopţiei persoana în cauza revine la numele de familie avut înainte de adopţie;

h) când unul dintre soţi, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soţ, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopţie, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopţiei.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite