Strigăt din ruinele Casei Mühle. „Sper din toţi sufletul că nu aţi uitat de mine, dragilor! Vreau să înfloresc la loc!“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zilele trecute, pe gardul de la Casa Mühle, de pe bulevardul Mihai Viteazul, a apărut o misterioasă lucrare de artă. Un desen însoţit de mesajul: “Sper din toţi sufletul că nu aţi uitat de mine, dragilor! Vreau să înfloresc la loc!”.

Casa foştilor florari Wilhelm şi Arpad Mühle a ajuns pe mâna unui clan de romi bogaţi din Timişoara şi a fost lăsată să se degradeze. În urma protestelor de stradă pentru salvarea casei, Primăria Timişoara a deschis un proces în care a solicitat obligarea proprietarului la aducerea clădirii la stare iniţială, punerea casei în siguranţă. În caz contrar, Primăria avea permisiunea să intervină, urmând să îşi recupereze banii. Nu s-a întâmplat nimic nici până în ziua de azi, iar cladirea este deja o ruină.

GALERIE FOTO

Primul proprietar în acte al clădirii era Ionel Stancu, membru al clanului Cârpaci. După moartea lui Ionel Stancu, în 2015, clădirea a fost moştenită de Nelson Mihai, care are rezidenţa în Germania, lângă München.

Municipalitatea urma să pună în aplicare decizia instanţei imediat după aprobarea bugetului pe anul 2019. Se aşteaptă ca Primăria să achiziţioneze serviciile de proiectare, incluzând expertiza tehnică şi măsurile de urgenţă pentru stoparea degradării, iar apoi va efectua lucările propriu zise. În final urmează să îşi recupere banii investiţi de la proprietar. 

Autorităţile locale nu exclud să ceară expropierea imobilului, având în vedere că legea din 2018 le permite acest lucru.

image



Ilustraţie pe gardul de la Casa Mühle
 

Zilele trecute, pe gardul de la Casa Mühle, de pe bulevardul Mihai Viteazul, a apărut o misterioasă lucrare de artă. Un desen însoţit de mesajul: “Sper din toţi sufletul că nu aţi uitat de mine, dragilor! Vreau să înfloresc la loc!”.

În scurt timp, lucrarea a fost revendicată de Asociaţia Prin Banat, prin Heritage of Timişoara.

“În viziunea noastră, cu cât o casă e mai veche, cu atât ea este mai vie. Pereţii lor poartă amprenta acestor poveşti de viaţă, sunt dovada că ele s-au întâmplat, şi e obligatoriu să fie transmise mai departe, de la o generaţie la alta. Dar, dacă o casă nu mai este locuită şi dacă poveştile încetează să mai fie spuse, atunci ea este sortită uitării, îi este întreruptă continuitatea identităţii în timp. De aceea este atât de important pentru noi să aflăm, în cadrul proiectului Heritage of Timişoara, cât mai multe informaţii despre clădirile istorice timişorene şi poveştile celor care au trăit cândva în ele. Pentru a le reda identitatea pierdută şi pentru a le readuce în atenţia publicului larg. Pentru a le reînsufleţi.
 

În fiecare an, din 2017 încoace, noi mergem cu proiectul Heritage of Timişoarara în câte un cartier timişorean - altul decât cartierul Cetate - şi încercăm să aflăm poveştile clădirilor sale, de la anul ridicării până astăzi. Colaborăm încă de la început şi cu o echipă de artişti ilustratori timişoreni, care, în cadrul fiecărei ediţii, aleg case din cartierul în cauză, pe care le ilustrează ţinând cont de poveştile imobilelor şi, mai ales, de starea lor de conservare actual”, anunţă cei de la Prin Banat.
 

image

Anul acesta, proiectul Heritage of Timişoara se desfăşoară în cartierul istoric Elisabetin. 

“Ne-am bucurat nespus când artistul Andrei Puică a hotărât să ilustreze Casa Mühle. Recunoaştem că, în acelaşi timp, ne-am întrebat cum va arăta, ţinând cont de starea deplorabilă în care se află azi casa marilor maeştri florari timişoreni. În cele din urmă, rezultatul final ne-a întrecut toate aşteptările, iar mesajul de pe ilustraţie ne-a ajuns direct la suflet: <Sper din tot suferarii că nu aţi uitat de mine, dragilor! Vreau să înfloresc la loc!>. Prin iniţiativa de astăzi (adică urcarea celor două bannere pe gardul casei, pe care ne-o asumăm întru totul) am urmărit să readucem Casa Mühle în atenţia publicului larg şi mai ales a factorilor decidenţi. Ne-am dorit să repornim discuţiile legate de soarta acestui imobil atât de valoros pentru moştenirea culturală a Timişoarei. Noi nu am uitat Casa Mühle şi sperăm că nici voi nu aţi uitat-o. Aşa cum e scris şi în mesajul ilustraţiei lui Andrei Puică, speranţa noastră este că această poveste, care se derulează deja prea mult prea mult timp, să aibă un deznodământ fericit şi Casa Mühle să înflorească din nou”, mai spun cei de la Prin Banat.

Dezvelirea bustului lui Arpad Muhle FOTO Ştefan Both

Povestea grădinarilor Mühle

Wilhem Mühle este cel care a transformat Timişoara în oraşul trandafirilor. După căsătoria cu fiica grădinarului Niemetz, Wilhelm Mühle a început să cultive trandafiri pe cont propriu. În 1875, va deschide un magazin pe actuala stradă Alba Iulia (unde se află astăzi restaurantul Casa cu Flori). 

Odată cu dezvoltarea afacerii, Mühle a început să cumpere din ce mai mult pământ pentru extinderea grădinii de trandafiri, unde a cultivat sute de soiuri. În 1881, ziarele locale Temesvarer Zeitung şi Délmagyarországi Közlöny scriau că Timişoara a devenit un „veritabil El Dorado al trandafirilor”. Wilhelm Mühle a fost cel care s-a ocupat de amenajarea noilor parcuri din oraş, însă în 1908, în urma unei boli, grădinarul moare.
 

Casa Muhle a ajuns o ruină

În 1891, Timişoara a găzduit Expoziţia Agricolă, la care invitat special a fost împăratul Franz Josef., care a fost atât de impresionat de amenajare florară încât i-a propus lui Mühle să devină florarul Curţii Imperiale. Mühle a fost decorat cu ordinul „Crucea de aur cu coroană” şi a primit titlul de furnizor de flori al Curţii Imperiale de la Viena şi a celei Regale de la Budapesta. 

Fiul său, Árpád Mühle a dus mai departe dinastia grădinarilor şi început să fie cunoscut şi pe plan internaţional datorită soiurilor de trandafiri pe care le-a creat la Timişoara.

După căderea Imperiului Austro-Ungar şi lipirea unei mari părţi din Banat la Regatul României, Árpád Mühle a devenit principalul furnizor al Caselor regale din România, Serbia şi Bulgaria. Este şi cel care a amenajat Parcul Cişmigiu din Capitală şi Parcul Public din Sinaia.

El a realizat planul Parcului Rozelor din Timişoara, care a fost prezentat în 13 mai 1929. 

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite