FOTO Povestea celei mai discrete biserici din Timişoara. A apărut datorită toleranţei Împăratului Iosif al II-lea
0
Biserica Evanghelică Lutherană, una din cele mai vechi şi mai discrete biserici din Timişoara, şi-a deschis porţile pentru public, fiind locul de desfăşurare al Festivalului de Muzică Veche (5-14 septembrie 2013)
Timişorenii au acum ocazia să intre în biserica aflată în zona Punctelor Cardinale. În mod obişnuit, în biserică se poate intra doar după program, având în vedere că în Timişoara numărul lutheranilor nu depăşeşte 400.
Comunitatea evanghelică lutherană se compune azi din germani, maghiari, slovaci şi români, serviciul regligios fiind oficiat în toate cele patru limbi.
Ca şi datare unele surse indică 1831 (probabil anul primului proiect), iar majoritatea surselor indică construirea bisericii între 1837 – 1839, după proiectele lui Antal Schmidt. Stilul este unul neoclasic.
Biserica evanghelică luterană a fost sfinţită în data de 27 octombrie 1839, în timp ce casa parohială datează din 1832. Acoperişul turnului, de factură neobarocă, a fost probabil supraînălţat în anul 1902. Biserica a fost reabilitată în 1939, din contribuţia enoriaşilor.
Acum, biserica găzduieşte ocazional concerte de muzică barocă, reprezentaţii corale, concerte de muzică clasică sau concerte de orgă.
Povestea lutheranilor din Timişoara
Despre primul adept al învăţăturilor lui Martin Luther în Timişoara se spune că a fost baronul timişorean Peter Perenyi, comite de Timiş, care ar fi trecut la lutheranism în anul 1526.
Faţada Bisericii Evanghelice Lutherane din Timişoara
Lutheranii au apărut în număr mai mare la Timişoara odată cu urcarea pe tronul Imperiului Habsburgic a împăratului Iosif al II-lea (1780), mai tolerant religios decât mama sa, Maria Theresia, care era o catolică înfocată.
În domeniul religios, modelul tânărului prinţ era Friedrich al II-lea al Prusiei, care practica o toleranţă religioasă aproape totală.
În timpul lui Iosif al II-lea se va elabora “Patenta de Toleranţă Religioasă” (13.10.1781), un act care a oferit libertate totală de mişcare a protestanţilor din Impriu.
Protestanţi germani au început să sosească în Banat (mai ales din landul Baden-Würtemberg), la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea. Numărul lor nu era foarte mare, pentru că perioada de aur a colonizărilor în Câmpia Banatului a trecut, iar terenurile bune au fost ocupate deja de către coloniştii catolici din valurile anterioare.
Ulterior în sec. al XIX-lea au mai sosit în Banat şi evanghelici de naţionalitate maghiara sau slovacă, iar în centrele urbane precum Timişoara şi unii români au devenit evanghelici în urma unor căsătorii mixte.
Interiorul bisericii de lângă Fântâna cu Punctele Cardinale
Prima slujbă evanghelică din Timişoara are loc în anul 1795, iar în 1824 se înfiinţează prima comunitate evanghelică din oraş.
Flancată de Casa cu Axul de Fier
Biserica aflată în Piaţa Ionel I.C.Brăteanu, este construit pe un teren pe care nu existau construcţii până în 1831. Abia în acel an cvartalul a fost parcelat şi vândut pentru construire. Biserica este flancată de construcţii ridicate după acel an.
Biserica şi-a deschis porţile pentru Festivalul de Muzică Veche
În colţul străzii pe care se află biserica se află „Casa cu Axul de Fier”, care astăzi este acoperită de pânza constructorilor care ar trebui să înceapă reabilitarea faţadei.
În folclorul timişorean se afirmă că „axul de fier” ar fi osia de la carul de luptă cu care Prinţul Eugen de Savoia ar fi intrat în Cetate. În realitate axul provine de la o piesă de artilerie grea (tun de mare calibru), de la încep. sec. al XIX-lea.
Citiţi şi:
FOTO VIDEO Minunata Timişoara - Toate secretele clădirilor-monument şi poveştile uluitoare ale unei cetăţi imperiale
Se încarcă comentariile...
