Timişoara, pe locul doi în topul celor mai bune oraşe pentru afaceri din România: Principalele atuuri: amplasarea şi infrastructura

FOTO Eye in The Sky

Forbes România a declarat Timişoara, pentru al doilea an consecutiv, cel mai bun oraş pentru afaceri din provincie. În Topul Forbes, Timişoara este devansată doar de Bucureşti.

A şasea ediţie a Galei Forbes Best Cities  a avut loc marţi seara, la Bucureşti. În cadrul Galei a fost prezentat topul celor mai bune oraşe din România pentru afaceri, pe primul loc fiind Bucureşti. Timişoara, fost lider al Topului Forbes, a fost declarat cel mai bun oraş din provincie pentru afaceri. Principalele atuu-ri pentru care Timişoara ocupă locul doi în Topul Forbes sunt infrastructura şi aplasarea, dar şi efoturile de implementare a conceptului Smart City. „În ciuda intenţiilor bune, oraşul de pe Bega nu excelează încă la capitolul Smart City, cel mai important atu rămânând amplasarea şi infrastructura”, arată realizatorii Topului Forbes, care observă că, din totalul de 64.000 de locuri de parcare din oraş, 11.000 ar putea fi incluse în sistemul Smart Parking, doar 90 de locuri de parcare sun disponibile prin acest sistem în prezent.   

Poziţia Timişoarei este ameninţată de Cluj – Napoca, oraş care s-a plasat pe locul trei şi care este considerat oraşul cu ritmul de dezvoltare cel mai alert. Realizatorii topului Forbes arată că oraşul Cluj-Napoca „are cel mai bine pus la punct Plan Urbanistic General dintre oraşele din România, iar dezvoltatorii şi consultanţii din domeniu susţin că autorităţile îl respectă cu sfinţenie, ceea ce are un impact important asupra tuturor businessurilor”.

Nicolae Robu, ardeleanul şi girafa

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, primarul Timişoarei, Nicolae Robu, le-a „dat peste nas” celor care „prezintă Timişoara devansată ba x, ba de y”. „Evaluarea oraşelor s-a făcut NU PE BAZĂ DE CÂRCOTELI şi nici pe laude de sine sau imagine plătită, ci pe date provenite de la Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice şi listafirme.ro. Mă întreb, cum or fi dormind după aflarea veştii acei indivizi care, aproape zi de zi, în campania lor deşănţată, patologică de-a dreptul, împotriva mea, prezintă Timişoara devansată ba de x, ba de y -aşa..., un fel de outsider şi ea, pe-acolo-! Indivizi asupra cărora te şi întrebi, văzând cât de mare le este prostia, dacă există în realitate, tot aşa cum se întreba ardeleanul privind la girafă, dacă există ea în realitate, dat fiind cât de lung îi este gâtul!”, a scris Nicolae Robu pe Facebook.

Ulterior, primarul Robu a revenit cu o postare în care arată că în ultimii ani, Timişoara „a obţinut 13 titluri de cel mai”:

1. Oraşul Capitală a Culturii Europene pentru 2021
2. Oraşul Best Destination pentru Turism
3. Oraşul de Excelenţă în Urbanism
4. Oraşul Cel Mai Dinamic
5. Oraşul Cel Mai Bun din Provincie
6. Oraşul cu Cea Mai Mare Creştere a Turismului
7. Oraşul cu Cea Mai Extinsă Zonă Pietonală
8. Oraşul cu Cea Mai Lungă Reţea de Piste de Biciclete
9. Oraşul Cel Mai Recomandat pentru Investiţii
10. Oraşul cu Cea Mai Mică Fiscalitate Locală
11. Oraşul cu Excelenţă în Implementarea Conceptului de Smart City
12. Oraşul cu Cele Mai Multe Subsisteme de Transport Public (tramvaie, troleibuze, autobuze, minibuze, biciclete şi vaporaşe)
13. Oraşul cu rată de reuşită de 100% în implementarea de proiecte pe fonduri europene (35 din 35!) şi cu absorbţie apropiată de 100%, mai precis 95.34% din cât era cu putinţă să absoarbă (lămurire: dacă pt un proiect, suma aprobată e de 10 milioane euro, iar la licitaţie câştigă o ofertă care îl implementează cu 8 milioane euro, atunci suma maximă ce poate fi absorbită pe acel proiect este 8 milioane euro şi nu 10 milioane euro, realizându-se o economie de 2 milioane euro; şi asta e de laudă, nu de critică!)