Timişoara

articolul anterior articolul urmator

Timişoara paralelă. Viaţa într-un cartier „ca-n Africa“, din viitorul oraş capitală culturală europeană FOTO

15
20 Sep 2021 22:35:26
Autor: Stefan Both
Strada Polonă din Timişoara FOTO Ş.Both
Strada Polonă din Timişoara FOTO Ş.Both

Caravana cinematografică ROD şi Caravana Medicală „Împreună pentru viaţă” au poposit în week-end în cartierul cunoscut în Timişoara ca strada Polonă. Este cel mai mărginaş şi marginal cartier al oraşului, un loc în care cultura nu ajunge niciodată. Un loc în care cei mai mulţi dintre timişoreni nu s-au oprit niciodată. E Africa de Timişoara.

Cartierul „strada Polonă”, zona de blocuri de aici aparţine de Freidorful de după pod şi este cel mai mărginaş şi marginal cartier al Timişoarei. Locul este conectat la oraş prin puţine mijloace de transport. Expresul 7 ajunge o dată la 40 de minute. 
 
Cândva, pe acolo întorcea tramvaiul 3, însă pe fostele linii cresc acum buruieni. Catedrala Mitropolitană se află la o oră şi jumătate de mers pe jos. 
 
La trei kilometri este Utvinul. Între strada Polonă şi cartierul Freidorf va trece şi viitoarea şosea de centură a Timişoarei.
 
GALERIE FOTO
 
Practic, oamenii de acolo nu au aproape nimic în apropiere. Pentru cele aproximativ 600 de persoane sunt doar două alimentare, un birt şi o firmă de pariuri sportive şi păcănele. Pentru orice altceva, ei trebuie să vină ”la oraş”.
  
În mandatul primarului Ciuhandu, în câteva blocuri de acolo, primăria a mutat cazurile sociale.
 
“E urâtă viaţa în acest cartier. E un cartier cu probleme. E multă mizerie. Tot ce se face frumos, după aceea se strică. Şi asta mă doare. Acum ştiţi cum e, cei care sunt în blocuri, familiştii, care sunt de mult aici, nu ai treabă cu ei. Problema e aici, în blocurile astea cu probleme sociale, cu deficienţe… Dar nu toţi sunt răi. Eu stau aici din 2004. Aşa a fost să fie, să vin aici. Omul mai face şi greşeli. La sat nu am mai putut sta, preţurile sunt mai mici”, a spus una dintre localnice.
 
   

 
Deşi sunt mai multe străzi printre blocuri şi pe o parte şi pe cealaltă a drumului principal, toate poartă numele de strada Polonă. Doar numerele şi cifrele fac diferenţa. 

 
 
Cartier pentru muncitorii Fabricii de Zahăr
   
Zona a apărut pe harta Timişoarei odată cu înfiinţarea Fabricii de Zahăr, încă din anii ‘30. Primele blocuri au fost construite pentru angajaţii fabricii. Era blocuri din cărămidă, diferite de cele construite ulterior. „FZB (n.r. Fabrica de Zahăr Banat) – Căminul Muncitorilor”, scrie cu litere mari pe frontispicul unei clădirii. 
 
 
După revoluţie, Fabrica de Zahăr a fost preluată de concernul European Drinks, după care a fost închisă. În urmă au rămas ruine şi clădiri dezafectate. Există însă şi acum paznic, 24 de ore din 24.

 
Tot acolo s-a construit şi fabrica de ulei de floarea-soarelui. Şi aceasta a devenit, însă, istorie, după 1989. Totuşi, cartierul avea să crească după deschiderea abatorului Comtim, care furniza produsele din carne de porc pe piaţa internă şi, ulterior, la export. Pentru muncitorii aduşi din toate colţurile României s-au ridicat alte blocuri comuniste.

 
 
După 90’ Comtim a fost preluat de Smithfield. În 2015, societatea americană a fost vândută grupul chinez WH Group. La poarta fabricii se află şi un magazin cu produse Comtim.
 
 
Locatarii se plâng adesea de ”cadourile” olfactive ai căror beneficiari indirecţi şi involuntari sunt.
 
“Viaţa este aşa cum e în fiecare cartier. De când stau eu aici, din 2003, tot aşa a fost. Am primit aici locuinţă de la primărie. Fiecare îşi face viaţa aşa cum crede că e mai bine. Primăria ar trebui să se implice mai mult aici. Parc este, ar trebui să se ocupe să avem şi noi o farmacie, să avem şi noi ce ne trebuie acasă. În afară de magazinele astea alimentare, nu este nimic. Şi nu prea e linişte. Mai o problemă, pute de la fabrica Smithfield. Mai ales când ard oasele, e sub orice critică. Nu se poate sta cu geamurile deschise”, a spus unul dintre locuitorii de pe strada Polonă.
 


 
Biserica nu are căutare în rândul “polonezilor”
 
Într-un spaţiu al centralei de termoficare a fost deschis un centru creştin. E o bisericuţă baptistă, filială a celor de la Agape. E şi singura biserică din cartier. Dar chiar şi aşa, nu are prea mulţi adepţi.
   
“Nu vin oamenii la biserică. Nu ştiu de ce. Avem patru-cinci persoane care vin la slujbă. Altădată sunt trei. Slujbele sunt numai joi şi duminică. Centrul e deschis de doi ani şi jumătate, am venit pentru oamenii de aici. Eu nu stau în zonă, sunt cu lauda şi închinarea. Eu cânt. Dar oamenii sunt foarte răi. Eu nu vin singură aici, iau mereu pe cineva cu mine. Copiii de aici aruncă cu pietre şi cu sticle după mine. Nu pot să vin singură, serios. Mulţi zic că e o mică Africa aici”, spune femeia creştină.
 
 
“Oamenii de aici vin la biserică numai dacă se dă ceva. Adică pachete, haine. Nu se duc nici la ortodocşi. Sunt foarte răi, e o debandadă. Le place să stea afară, la bârfe”, a completat o femeie, angajată la RETIM .


 
“Sunt oameni obişnuiţi. La mine în bloc sunt oameni normali, merg la serviciu. Dar trăim vremuri grele. Oamenii sunt preocupaţi de ziua de mâine. Sunt cazuri sociale şi în alte zone ale Timişoarei, nu doar aici. Mulţi au două-trei maşini în faţa blocului. Au mai mulţi copii, ce-i drept. Eu vreau să vedem şi lucrurile bune. Se face curăţenie, s-a asfaltat, s-a vopsit în parc. Nu au uitat de noi. S-ar putea dezvolta zona, primăria are mult teren”, a intervenit o altă persoană.
 
 
 
Vietnamezii fac concurenţă localnicilor la păcănele
 
O parte din muncitorii de la Smithfield sunt veniţi din Vietnam. Asiaticii sunt cazaţi în căminele de lângă fabrică. Ei nu interaţionează deloc cu locuitorii de pe strada Polonă. Se duc în centrul cartierului doar pentru a intra la casa de pariuri, fiind mari amatori de păcănele.
 


 
“Sunt cuminţi, nu ai treabă cu ei. Atâta că sunt foarte gălăgioşi. Când încep să vorbească toţi deodată, nu mai auzi nimic. Am şi strigat la ei de câteva ori”, a spus angajata de la Excelbet.
   
 
Şi mai au o pasiune. Le place să joace fotbal pe terenul amenajat de primărie lângă blocuri.
 
 
Grădini cu zarzavaturi şi teren de joacă privat  
 
Lumea bună de pe strada Polonă locuieşte în primele blocuri de la intrarea în cartier. Cei de aici au altă stare, se vede. Blocurile sunt mărginite de zone întregi de grădini. Tarlaua e a municipalităţii, dar oamenii cultivă pe ea de la morcovi la roşii sau varză. Aşa cum se întâmpla între blocurile din Timişoara înainte de Revoluţie. Doar că pe strada Polonă timpul s-a oprit în loc.   
 
 
 
În loc de buruieni şi groapă de gunoi, doi localnici au amenajat în faţa blocului un parc de joacă. Unul privat. E îngrădit, pentru că l-au făcut pe banii lor. 
 
“Am pus gazon, am făcut sistem de irigaţie, totul pe cheltuiala noastră. Ne-a interesat să avem un loc pentru copii, să stăm şi noi liniştiţi. Plus că arată mult mai bine decât cum arăta înainte. Au fost cinci luni de zile, am terminat în această vară. Eu locuiesc de 37 de ani aici. M-am născut aici. De aici m-a luat salvarea şi m-a dus la maternitate. Acum e mult mai bine. E iluminat public, asfalt, trotuare. E decent, în comparaţie cum era când eram copil. Unii zic că e un cartier rău-famat. Dar eu n-am avut probleme, nu mi s-a spart niciodată maşina. Dar trebuie să ştii să dai şi bună-ziua”, a spus Florin Bar. 
 
   
În parc nu au acces toţi copiii din cartier. Intră doar cei privilegiaţi. 

“Am avut un teren în spate, unde are toată lumea. Aici toată lumea are câte o grădină. Au venit cei cu centura şi a trebuit să mutăm totul. Am luat acest teren, tot al primăriei, care era plin de buruieni şi mormane de gunoi. Puteţi vedea cum arată lângă. Aşa era şi aici. Partea cu locuinţele sociale e mai amărâtă. Copiii nu ştiu să vorbească, toţi înjură. Noi, având copii mici, ne e şi frică să-i duceam în parcul de acolo. Noi îi învăţăm să vorbească altfel, nu au voie să înjure. Aici nu are acces oricine. Vin doar copiii cunoştinţelor, prietenilor”, a declarat Ciprian Mazilu.



Şi mai au ceva oamenii de acolo. Vizavi de fabrica Smithfield, la ieşirea din cartier spre Utvin, a fost amenajată o bază de agrement, cu terasă, cu o piscină. 
 
 
Planuri de dezvoltare pe fonduri europene
 
Primăria Timişoara a semnat contractul de finanţare din fonduri europene pentru “Regenerare fizică, economică şi socială a zonei marginalizate str. Polonă din cartierul Freidorf -Construire centru multifuncţional de tip servicii sociale fără cazare”. 
 
 
Amplasament: str. Polonă nr. 17. Astfel, se va construi o clădire, un centru multifuncţional cu o suprafaţă utilă de 447 metri pătraţi. Vor fi amenajate şi o zonă verde şi un teren de joacă/sport pe o suprafaţă de 670 metri pătraţi. 
 
“Obiectivele proiectului vizează promovarea dezvoltării locale prin intermediul unor investiţii în construcţia şi dotarea unui Centru multifuncţional destinat utilizării publice pentru activităţi educative, culturale şi recreative de tip centru de zi. Totodată, se doreşte asigurarea unor servicii sociale destinate zonei Freidorf, care vor oferi posibilitatea unor intervenţii integrate şi vor contribui la combaterea excluziunii sociale. În cadrul Centrului multifuncţional construit şi dotat prin proiect se vor oferi servicii sociale pentru un centru de zi pentru copiii aflaţi în situaţie de risc de separare de părinţi, precum şi servicii de asistenţă comunitară”, se arată în proiect.
 
 
Valoarea totală se ridică la aproximativ 1 milion de euro, iar durata de implementare de la semnarea contractului este de 39 luni.
 
 
Intervenţie culturală şi medicală pe strada Polonă
 
Caravana cinematografică ROD – Zilele recoltei cinematografice” a organizat în aer liber proiecţia unor filme de scurtmetraj. Animaţia “Yeti, omul zăpezilor” a fost un deliciu pentru copiii mici şi mari. La finalul zilei, a rulat documentarul animat “Crulic”, în regia Ancăi Damian.
 
 
 
S-a organizat şi vernisajul unei expoziţii cu fotografii realizate pe strada Polonă de un grup de fotografi timişoreni – Oana Stoian, Remus Dăescu, Petru Cojocaru, Virgil Simonescu şi Adrian Pîclişan. Exponatele au intrat apoi în posesia locuitorilor din cartier.
 
 
A avut loc şi o piesă de teatru - „Huooo!”, a trupei de teatru independent Auăleu.
 
 
Caravana medicală „Împreună pentru viaţă” a asigurat consultaţii medicale, EKG, ecografii şi alte explorări în mai multe specialităţi (medicină internă/gastroenterologie, cardiologie, pneumologie, neurologie, pediatrie, endocrinologie, dermatologie, ORL).
 
 
Oamenii s-au putut şi vaccina împotriva COVID, cu Pfizer sau Johnson & Johnson.
 

  La imunizare s-au încumentat doar patru persoane.
 
 

 
 
 
 



















Vă mai recomandăm:

Deţinuţii de la Penitenciarul Timişoara au aflat povestea unui om condamnat pe nedrept: Cei de aici nu au acces la asemenea filme

Caravana medicală printre blocuri şi la crâşmă, în cartiere mărginaşe ale Timişoarei: „În loc să criticăm, ne-am decis să facem ceva”

Filme în locuri în care cultura aproape c-a secat. Caravana ROD ajunge în carierele marginale din Timişoara
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

15 Comentarii

Ludwig
21.09.2021, 08:18:13

Parca e aleea Zabrauti din ferentari...Dupa poze ai toate sansele sa calci pe seringi de drogati...

+10 (18 voturi)
Ionel Marcu
21.09.2021, 08:47:14

Ar vrea brazilienii din favele să aibă așa ceva! Și chiar și negrii din unele cartiere de negri din SUA! De africani nu mai vorbim.

+14 (14 voturi)
Giorgione
21.09.2021, 09:26:04

Din documentare am inteles ca in toate orasele lumii sunt cartiere vai mama lor.

+3 (3 voturi)
manea laura
21.09.2021, 10:08:31

la periferia timisorii precum in centrul giurgiului nu o zic cu rautate dar din pacate asta e adevarul inlcuiti giurgiu cu calarasi, botosani, focsani, slobozia etc si o sa aveti o imagine completa a saraciei din 'gradina maicii domnului'

+14 (16 voturi)
Mihăiţă Baston
21.09.2021, 10:40:59

Până acolo nu a bătut "dezvoltarea în forță".

+15 (15 voturi)

Vezi toate comentariile (15)

Modifică Setările