Timişoara a primit aproape 7 milioane de euro pentru repararea ecluzei de la Sânmihaiul Român şi reluarea navigaţie pe Bega între România şi Serbia
0
Proiectul cu transfrontalier „Repararea infrastructurii de navigaţie pe canalul Bega”, elaborat de Administraţia Bazinală de Apă Banat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Timiş, a primit finanţare din fondurile programului IPA (Interreg Cooperare Transfrontalieră România – Serbia).
Veste foarte bună pentru autorităţiele din Timiş şi Voivodina. Uniunea Europeană a acceptat să finanţeze reabilitarea infrastructurii cananului Bega pentru a se putea naviga de la Timişoara la Zrenjanin.
La finalul lucrărilor, Bega va redeveni navigabil, aşa cum era el cunoscut înainte de 1958, când navigatia pe canal în sectorul românesc a fost inchisă.
Deoarece Canalul Bega Navigabil, amenajat cu aproape 250 ani în urmă, este din punct de vedere hidrotehnic o construcţie cu amenajări tehnice deosebite şi, mai ales cu semnificaţie istorică, toate lucrările hidrotehnice pentru reabilitarea nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român sunt în conformitate cu practicile şi politicile naţionale şi europene şi se încadrează în Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, au anunţat cei de la ABA Banat.
Şapte milioane de euro pentru partea românescă
Pe sectorul românesc, obiectivul principal al proiectului este refacerea nodului hidrotehnic Sânmihaiu Român, dar pentru întreţinerea Canalului Bega în vederea navigabilităţii se vor achiziţiona o dragă şi două barje; pentru asigurarea în condiţii optime a navigabilităţii se va asigura semnalizarea canalului navigabil şi se va efectua şi un studiu de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a frontierei.
Pe sectorul sârbesc se va urmări repararea nodurilor hidrotehnice Srpski Itebej şi Klek, achiziţia unei drage, construcţia unei piste de biciclete şi realizarea studiului de fezabilitate pentru realizarea punctului de trecere a frontierei.
Proiectul are o valoare totală de 13.877.987 euro (TVA inclus), din care părţii române îi revine aproape 7 milioane de euro, restul fiind accesat de către partenerii din Serbia (VDP Vode Vojvodine şi Secretariatul Provincial pentru Cooperare Interregională şi Administraţie Regională).
Finanţarea este nerambursabilă.
Pe apă de la Timişoara la Zrenjanin, Szeged şi Belgrad
Odată cu reabilitarea ecluzelor, se va putea naviga pe Bega de la Timişoara până dincolo de Zrenjanin, mai excat până în localitatea Titel. Aici se află confluenţa Begăi cu Tisa şi Dunărea. Navigând în sus, pe Tisa, se poate ajunge, prin Novi Becej-Becej (Serbia) la Szeged (Ungaria). În jos, Tisa se revarsă în Dunăre. Există două căi: de la Titel se poate merge pe canalul Dunăre-Tisa-Dunăre, spre Banatska Palanka – Baziaş; pe de altă parte pe Dunăre se poate ajunge şi la Belgrad.
Navigaţie oprită din cauza conflictului dintre Dej şi Tito
Închiderea navigaţiei pe Bega între România şi Serbia s-a făcut în urma răcirii relaţiilor dintre Gheorghe Gheorghiu-Dej şi liderul iugoslav Iosif Broz Tito. La începutul anilor '50, Tito a adoptat o politică independentă faţă de cea a blocului sovietic. În acea vreme, Stalin considera că Iugoslavia lui Tito era duşmanul de moarte al comunismului şi al lui personal. Pentru că Tito a ales liberalismul, Dej s-a temut de un atac armat din partea Iugoslaviei. Începând cu 1952, la ordinul lui Stalin, România a construit 30 de kilometri de buncăre în jurul localităţilor Voiteg şi Jebel, în judeţul Timiş, lângă graniţa cu Iugoslavia.
Moment istoric la Timişoara. „Decebal”, „Burebista“ şi "Traian" au fost lansaţi la apă FOTO
Se încarcă comentariile...
