Timişoara şi regiunea Banat în noua eră a digitalizării. „Trebuie să găsim finanţări, statul român subfinanţează cercetarea şi inovarea“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dezbaterea de la Universitatea de Vest din Timişoara
Dezbaterea de la Universitatea de Vest din Timişoara

Universitatea de Vest din Timişoara a fost gazda unei inedite conferinţe internaţionale, care are ca scop intensificarea legăturilor dintre mediul academic, mediul antreprenorial european, comunitatea business a regiuni Vest a României şi actorii adiministraţiei locale.

Timişoara are deja o poziţie consolidată în economia românească, este recunoscută pentru dinamismul ei în domeniul automotive şi IT, însă acum noua şansă este a sectorului digital.

“Suntem în plină revoluţie industrială. Este cea de-a patra revoluţie industrială; a digitizării. Viitorul este inteligenţa artificială, viitorul este digitalizarea, toate acele oportunităţi pe care le putem valorifica din bugetul multianual al Uniunii Europene, după 2021. Vedem că acolo activităţile de cercetare vor fi puternic finanţate. Va fi finanţată colaborarea transfrontalieră şi vor fi finanţate toate acele tendinţe, proiecte şi programe care se referă la creşterea competitivităţii şi intrarea în această nouă eră a digitalizării”, a spus europarlamentarul Iuliu Winkler, vicepreşedinte al Comisiei pentru Comerţ Internaţional.

Timişoara este deja un oraş în care nu trebuie să se vorbească despre investiţii la modul general, ci despre investiţii cu valoare adăugată. Nu trebuie să mai vorbim despre crearea de locuri de muncă, ci la facilitarea de locuri de muncă din sfera cercetării şi cele bazate pe cunoaştere, din noua economie digitală. 

“IT-ul este o poveste românească de succes, dar vedem că a început în anumite locuri, la Cluj, Bucureşti sau chiar Timişoara, să-şi atingă limitele. În sensul participării într-un segmen puţin productiv al IT-ului, şi anume al serviciilor de mentenanţă şi întreţinere. Noi trebuie să ne mişcăm pe nanţul valoric în sus şi să intrăm pe componenta de creaţie, de creativitate a economiei digitale. Avem talente pentru asta, avem o istorie aici la Timişoara, de care chiar nu trebuie să ne fie ruşine. Trebuie să găsim finanţări pentru că statul român, din păcate, face greşeli după greşeli. Vedeţi subfinanţarea cercetării, subfinanţarea inovării. Ar trebuie să ne mişcăm undeva la 3% din PIB, dar nou suntem sub un procent. Trebuie să compensăm această slabă finanţare de stat din finanţări provate, de la Uniunea Europeană şi de unde mai putem”, a mai spus Winkler, preşedinte UDMR filiala Hunedoara. 

"Aflu cu tristeţe că Guvernul nu consideră că această Capitală Culturală Europeană este o prioritate"

Titlul de Capitală Culturală Europeană va fi o oportunitate unică şi uriaşă pentru Timişoara, de care va trebui să profite din plin.

“Haideţi să ne uităm la cum a profitat Sibiul, cum s-a schimbat Sibiul. Era un oraş important şi în urmă cu zece ani, dar era un oraş mult mai puţin cunoscut, mult prea puţin iubit şi mult mai puţin fregventat ca astăzi. Timişoara poate să îşi întărească această poziţie de capitală a Banatului istoric, care nu e limitat de graniţa actuală. Banatul este o concepţie de viaţă, o filosofie a multiculturalismului, a deschiderii, a modernismului, a mercantilităţii. Aflu cu tristeţe că Guvernul nu consideră că această Capitală Culturală Europeană este o prioritate, dar sperăm că se mai schimbă lucrurile. Trebuie pusă presiune pe ei, dar trebuie găsite proiecte pentru a atrage fonduri de la Uniunea Europeană. Mai ales pe proiecte transflontariere, având în vedere că Novi Sad va fi tot atunci capitală culturală europeană”, a mai spus Winkler.

Dezbatere Timişoara

Deva şi Reşiţa alături de "patrulaterul" Timişoara-Arad-Oradea-Cluj

Înţelegerea primarilor din Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj pentru o colaborare în vedera atragerii de fonduri europene direct de la Bruxelles, evitând birocraţia de la Bucureşti, este văzută de toată lumea.

“Eu sunt un patriot local. Aşa că sunt un mare fan al acestui proiect, i-am şi spus primarului Timişoarei, Nicolae Robu. Sigur, îmi doresc două lucruri. În primul rând ca patrulaterala să devină o colaborare a cel puţin cinci sau mai mulţi parteneri. Îmi doresc ca Deva să intre în această colaborare, ba chiar şi Reşiţa. Pe de altă parte, doresc ca acestă colaborare să devină un nou fel de gândire. Nu gândim împotriva cuiva, ci să gândim pentru ceva. Este vorba de o gândire pozitivă şi un efort de împrumut reciprioc, de cunoaştere a celor mai bune modele. Sunt proiecte de succes în fiecare din aceste oraşe, Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj. Cel puţin două dintre ele, Timişoara şi Cluj, în două decenii, vor bate pragul de un milion de locuitori, vor fi centre urbane cu adevărat europene. Eu am mari speranţe în această colaborare”, a mai declarat Iuliu Winkler.

Modelul austriac e de urmat

Conexiunile cu mediul economic din afara ţării sunt extrem de importante. Un model de succes în acestă situaţie este înfiinţarea unor agenţii, după model austriac. 

“S-ar putea face paşi la nivel regional sau de judeţ. Presupune alocarea unui buget şi încercarea unui proiect pilot de a avea un birou în altă ţară. Să dau exemplu Ucraina. Să spunem că sunteţi un producător de pixuri din România şi doriţi să exportaţi în alte ţări. Să vă gândiţi ce ar însemna să aveţi în Ucraina o persoană care vorbşete limba română, care are conexiuni şi vă poate deschide 20 de uşi, într-o ţară în care nu ştiţi pe absolut nimeni, unde nu ştiuţi nici unde sunt vămile. Asta este şi modelul austriac. Să facă această agenţie în România, au ajuns la o bunăstare care le permit să finanţaze. Dar asta e viitorul dacă vrem să facem faţă la nivel regional şi european”, a spus Daniel Marcu, reprezentantul Agenţiei Economice a Landului Austria Inferioară.

Şi Daniel Marcu laudă iniţiativa celor patru primari. 

“E foarte bună ideea, o susţin şi chiar sunt dispus să mă implic. Văzând modelul de regionalizare în Austria, văzând cât de bine funcţionează, sunt de principiul descentralizării şi a regionalizării. Dacă ne urmărim interesele comune, nu avem decât de câştigat”, a adăugat Marcu.

Dezbatere Timişoara

Elba - un exemplu de succes local

La evenimetul au participat peste 20 de oameni de afaceri de renume mondial. Mediul de afaceri din Timişoara a fost reprezentat la dezbatere de câteva companii mari. 

“E o iniţiativă reuşită, cu un impact asupra mediului economic şi administrativ, pentru a sensibiliza şi a creea oportunităţi noi pentru dezvoltarea locală pe partea de inovaţie şi industrie modernă”, a spus directorul companiei Elba, Bogdan Cocian.

Elba s-a transformat deja dintr-un actor local într-unul regional în domeniul automotive. Printre clienţii ei se află primii doi constructori de maşini la nivel mondial: Grupul Renault-Nissan-Mitschubischi şi Wolksvagen, iar în ultimii şase ani au dublat cifra de afaceri, ajungând la 55 de milioane de euro.

În 2021, Elba împlineşte o sută de ani. “O polarizare din punct de vedere cultural ar trebui să atragă mult mai mulţi oameni în zonă. Atunci toate business-urile orientate spre partea de servicii vor profita în mod clar de acest lucru. Atractivitatea oraşului poate creşte simţitor. Ar putea ajunge la nivelul Clujului, iar asta ar atrage şi forţă de muncă”, a mai spus Cocian. 

Printre oamenii de afaceri s-au aflat Andrea Obereder, director Atoss AG, Virgil Tornoreanu, partener Vox Property sau Sergiu Manea, director BCR.  

Companie selectă la Timişoara

La dialogul despre viitor de la Timişoara au fost prezenţi, printre alţii, Michael Jaeger, directorul executiv al Senatului Economic European, Ingo Friedrich, fost vicepreşedinte al Parlamentului European, Marco Mansdorfer, director al catedrei de Drept Penal la Universitatea din Saarland şi consul onorific al republicii Angola, Rolf von Hohenau, preşedintele consiliului de Supraveghere din Senatul Economic European sau Paolo Magnoni, preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite