Valeriu Ghileţchi, candidat independent pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova: „Există o singură soluţie pentru problemele din Transnistria“
0
Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a validat pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova 12 candidaţi. Trei sunt independenţi. Unul dintre aceştia, Valeriu Ghileţchi, a vorbit într-un interviu pentru ziarul „Adevărul” despre provocările acestui scrutin, despre viziunea sa asupra relaţiei cu România, UE, SUA şi Rusia, dar şi despre problema transinstreană.
Pastor baptist, fost preşedinte al Uniunii Baptiste din Republica Moldova şi al Federaţiei Europene Baptiste, deputat în cinci legislaturi şi membru al delegaţiei Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), Valeriu Ghileţchi a intrat şi în cursa pentru funcţia supremă în stat. Candidat independent, Ghileţchi s-a confruntat cu dificultăţi în adunarea numărului necesar de semnături pentru înregistrarea candidaturii sale. Numărul necesar de semnături a fost însă strâns, iar Valeriu Ghileţchi a fost validat de Comisia Electorală de la Chişinău pentru a intra în cursa prezidenţială.
Adevărul: Ce caută un pastor în politică? Se împacă preoţia cu politica?
Valeriu Ghileţchi: Motivaţia principală pentru care am intrat în politică a fost promovarea şi apărarea valorilor moral - creştine. Am considerat că în spaţiul public este important să fie aceste valori proclamate. Este important ca procesele decizionale să fie influenţate şi din această perspectivă. M-am străduit să implementez principiile morale în viaţa publică şi am făcut acest lucru şi în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).
Creştinii practicanţi trebuie să fie mai activi, trebuie să se implice în viaţa publică şi politică. Neparticiparea nu este una benefică pentru valorile moral-creştine. Prezentând un raport la APCE, cu privire la intoleranţa şi discriminarea creştinilor în Europa, am subliniat că este important să li se permită creştinilor să se implice în procesele decizionale. Avem un cadru legal, avem norme democratice în care ne luptăm pentru valorile noastre. Doar printr-o luptă autentică politică putem apăra aceste valori. Dacă ne retragem, vor veni alţii cu alte valori, vor schimba legislaţia şi ne vor impune lucruri cu care nu suntem de acord.
În cazul Bodnariu, care a avut o puternică latură creştină şi în care aţi fost foarte implicat, au fost voci care au spus că prin susţinerea familiei Bodnariu se fac jocurile Rusiei.
Sunt deja de 10 ani în activitate politică şi am fost învinuit de foarte multe ori. Asta e lupta politică. Şi Domnul Isus, care s-a rugat ca toţi să fim una şi să fie pace, a fost învinuit. Nu putem evita astfel de situaţii în care nu vom fi înţeleşi corect, dar astea nu sunt scuze să nu ne implicăm. Atâta timp cât suntem conştienţi că este bine ceea ce facem, trebuie să ne implicăm.
Ce v-a determinat să intraţi în cursa pentru alegerile prezidenţiale?
Este cea mai grea cursă. Am în spate şase campanii parlamentare. Am decis să intru în această cursă pentru că am văzut nevoia de a avea un preşedinte care ar fi un adevărat mediator între ramurile puterii. În 1998-2001 am intrat pentru prima dată în politică. S-a constituit o majoritate, dar la scurt timp s-a profilat o criză provocată de luptele dintre Preşedinţie şi majoritatea parlamentară. Un grup de parlamentari, printre care eram şi eu, a decis să trecem la modelul parlamentar în baza căruia preşedintele să fie ales de Parlament. Din păcate, atunci s-a strecurat un amendament care ulterior a dus la o serie de noi crize. Am cerut să fie declarată neconstituţională reforma din 2000 şi astfel s-a deschis uşa pentru alegerea directă a Preşedintelui. Acum noi suntem în faţa unei posibilităţi de a ne mişca înainte sau de a ne întoarce cu 20 de ani în urmă. Dacă vom alege un preşedinte care din nou va începe o luptă cu Parlamentul, lucrurile nu se vor mişca înainte. Am insistat ca preşedintele, după ce este ales, să nu aibă o afiliere politică. Am considerat că această campanie electorală este o oportunitate pentru consolidarea naţiunii, pentru a ne uni eforturile şi a construi un viitor mai bun. Cred că e nevoie de un preşedinte care are la bază principii morale.
Ce scor preconizaţi pentru alegerile prezidenţiale din acest an?
Eu nu pot să mă pronunţ. Cred că fiecare candidat care intră într-o asemenea cursă îşi doreşte cel puţin să ajungă în turul doi. Mi-am propus un scor cât mai bun.
Este aglomeraţie destul de mare de candidaţi pe partea dreaptă. Nu duce asta la o fragmentare a electoratului de pe acest segment?
Într-o anumită măsură duce la o fragmentare, dar uitaţi-vă care a fost critica de-a lungul ultimilor 20 de ani. După ce noi am renunţart la alegeri directe ale preşedintelui se invoca faptul că poporul a fost privat de dreptul de a alege pentru că în Parlament sunt două sau trei partide care decid în locul cetăţenilor. Dacă am revenit la alegerea directă a preşedintelui, haideţi să îi lăsăm pe oameni ca ei să decidă. Eu înţeleg că există şi anumite temeri că, având în vedere o fragmentare excesivă, s-ar putea alege un preşedinte de stânga. Logica aceasta îşi are şi ea locul ei, dar în acelaşi timp eu nu văd un pericol aşa mare pentru că în primul tur va trece un candidat de dreapta şi unul de stânga, iar în turul doi va fi necesar să ne unim eforturile pentru a susţine candidatul de pe spectrul de pe care am candidat. Din aceste considerente, eu nu accept această învinuire. Este o luptă democratică, e o luptă care îşi are locul ei şi cetăţenii ar trebui să îşi spună cuvântul. Dacă partidele ajung la un numitor comun, este şi aceasta o posibilitate. Eu candidez independent.
Numărul mare al candidaţilor de dreapta garantează intrarea dreptei în turul doi?
După mine, cineva de pe centru-dreapta va intra în turul doi. Va fi un candidat de pe stânga şi un candidat de pe centru-dreapta pe care îl vor alege cetăţenii.
Cum se vor poziţiona candidaţii de dreapta în turul doi?
Este o întrebare foarte importantă. Îmi vine greu să prognozez cum se vor poziţiona partidele de dreapta în turul doi deoarece la ora actuală s-a declanşat o luptă foarte dură care nu lasă loc pentru dialog, nu lasă loc pentru susţinere reciprocă în cel de-al doilea tur. Sunt inclusiv atacuri la persoană. Luptele aruncă toate podurile în aer. Practic, aceste tensiuni fac ca relaţiile să fie ireconciliabile şi aici apare un semn de îngrijorare.
Puteţi să daţi un exemplu concret?
Vă dau un exemplu concret în ceea ce mă priveşte pe mine ca să nu intru peste alţii. La un post de televiziune a fost pregătită o emisiune denigratoare cu atac la persoană şi i-am întrebat: „Dacă voi procedaţi în aşa fel, cum aş putea eu face apel la electoratul meu să vă susţină în turul doi după asemenea emisiuni?”
Şi ce v-au răspuns?
Singurul răspuns a fost: „Cred că aveţi dreptate, trebuie să lăsăm loc pentru comunicare”. Eu sper să îşi schimbe atitudinea, pentru că nu se referă doar la mine. Modul în care se duce lupta pe centru-dreapta va crea dificultăţi pentru turul doi.
Consideraţi că asta avantajează stânga, în special pe Igor Dodon?
Sigur că avantajează stânga mult mai mult pentru că pe centru-dreapta lupta e pe viaţă şi pe moarte. Dacă arunci toate podurile în aer şi nu laşi nici-o punte de comunicare este foarte dificil în turul doi să se apeleze la persoana, partidul sau electoratul partidului respectiv ca să îţi asigure victoria.
Care este viziunea dumneavoastră cu privire la relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană?
Eu cred că parcursul european trebuie continuat. Noi am făcut anumite progrese. Sigur că sunt multe decepţii în procesul acesta de integrare europeană: corupţia, criza financiar bancară. Miliardul care a fost acoperit din bugetul statului pentru a acoperi frauda bancară a dus la o decepţie pentru că unii încearcă să asocieze integrarea europeană cu aceste probleme. În acelaşi timp, cred că e nevoie de negociere cu structurile europene, mai cu seamă când ne referim la anumite valori. Eu personal am votat împotriva legii egalităţii (n.r. care garantează egalitatea în drepturi inclusiv a minotităţilor sexuale). Sunt lucruri care uneori ni se impun şi e bine să alegem valorile care corespund intereselor naţionale ale Republicii Moldova şi sunt susţinute de cetăţenii Republicii Moldova. Cu siguranţă, însă, parcursul european este benefic pentru dezvoltarea şi prosperarea ţării noastre. E o luptă geopolitică pentru că nici Federaţia Rusă nu ar vrea să piardă influenţa în acest spaţiu. Conflictul ucrainean şi mai mult a intensificat această tensiune geopolitică care se resimte în Republica Moldova. În această campanie este important să le arătăm cetăţenilor beneficiile integrării europene. În momentul în care cetăţenii vor vedea beneficiile ei, vor susţine integrarea europeană. În acelaşi timp, deseori se utilizează vectorul geopolitic pentru a dezbina societatea şi a obţine dividende politice. Nu sunt de acord cu această abordare. Eu cred că noi trebuie să păstrăm relaţii bune şi cu ţările de la Est de Republica Moldova, dar să avem un mesaj foarte clar că noi vrem să fim o ţară europeană, o ţară prosperă în care să domine legea şi oamenii să se simtă liberi în această ţară.
Sprijinul României în parcursul european al Republicii Moldova cum îl consideraţi?
România a fost tot timpul deschisă şi activă în a ne susţine pe calea integrării europene. Am avut o colaborare foarte bună cu fostul ambasador. Pe noul ambasador nu am avut încă ocazia să îl cunosc personal. Simţim susţinerea României. A fost o susţinere practică. Au fost mai multe proiecte unde am primit şi ajutor financiar. Chiar şi acest ultim ajutor oferit în această perioadă de criză a fost unul binevenit.
În privinţa unirii cu România, care este viziunea dumneavoastră?
Eu vorbesc despre Republica Moldova. Există în Republica Moldova cetăţeni care doresc unirea cu România. La ora actuală numărul acesta nu este suficient pentru a obţine această unire aşa cum prevede Constituţia. Doar printr-un referendum se poate decide unirea. Eu prefer să rămân în cadrul constituţional al Republicii Moldova, care este un stat recunoscut, are o constituţie, dar suntem şi o ţară liberă în care oamenii sunt liberi să aspire, fie spre unire, fie spre integrare europeană, dar acest lucru trebuie să se desfăşoare în cadrul constituţional. Eu nu sunt antiunionist, dar îmi doresc să respect Constituţia Republicii Moldova.
Cum se raportează, în opinia dumneavoastră, Uniunea Europeană şi SUA la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova? Se implică în susţinerea vreunui candidat sau în alt mod?
Mie îmi vine greu să spun dacă susţin în mod deschis vreun candidat. Evident că atât SUA, cât şi UE şi-ar dori ca Republica Moldova să rămână ancorată pe drumul integrării europene. Totodată, ţinând la normele democratice îşi doresc ca aceste alegeri să se desfăşoare liber, corect, pentru ca rezultatul să corespundă realităţilor din Republica Moldova. Nu am văzut intervenţii sau imixtiuni directe în aceste alegeri. Ei vorbesc mai mult din punct de vedere al normelor democratice. Cum ar trebui să se desfăşoare aceste alegeri ca să fim siguri că rezultatul reflectă dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova. Evident că atât UE, cât şi SUA şi-ar dori ca viitorul preşedinte să fie un preşedinte prooccidental, adică un preşedinte care ar dori să continue această cale de integrare europeană.
Dumneavoastră personal, prin prisma mediului evanghelic din care provenţi, aveţi contacte la nivel înalt în SUA?
Am contacte la nivel înalt, în special, în Congresul SUA. Parte a campaniei vor fi şi contacte cu persoane din SUA pentru a discuta o eventuală colaborare pe viitor.
Nu credeţi că o relaţie strânsă cu SUA v-ar dezavantaja şi v-ar face să pierdeţi voturile electoratului de stânga?
Aşa cum spuneam, societatea este destul de divizată. Personal, consider că viitorul preşedinte trebuie să aibă contacte bune în afara ţări, deoarece este responsabil de politica externă. Din acest punct de vedere, consider că aceste legături sunt un avantaj. Într-o altă situaţie cineva ar putea să le interpreteze cu rea-credinţă pentru cei care ar preferea vectorul estic şi să le folosească împotriva mea. Eu în campanie am ales să nu merg pe un vector geopolitc. Vreau să merg pe alte valori, care ar unifica naţiunea. Dar ţin şi la aceste relaţii pe care le-am dezvoltat de-a lungul anilor.
Care este relaţia dumneavoastră cu aşa - numitul „grup al celor şapte deputaţi liberali-democraţi ?”. Aveţi împreună iniţiative legislative?
Eu sunt în relaţie bună cu ei. Noi discutăm orice iniţiativă legislativă care ni se pare binevenită. Avem o conlucrare mai mult neformală. Nu suntem ca un grup parlamentar. Individual am depus iniţiative legislative. Chiar recent am depus, împreună cu doi colegi din acest grup, o iniţiativă pentru a facilita dreptul studenţilor să voteze la locul de studii pentru că am omis acest lucru când s-a modificat Codul Electoral.
Iniţiative legislative pe linia continuării parcursului european aveţi?
Din moment ce am votat acest program de guvernare, axat pe integrare europeană, nu am considerat necesar să facem alte iniţiative pentru că programul de guvernare propriu-zis susţine integrarea europeană şi implementarea acordului de asociere pe care RM l-a semnat.
Care este situaţia lui Vlad Filat şi cum ar putea evolua ea? Ar putea apărea noi învinuiţi?
Domnul Vlad Filat a fost condamnat de prima instanţă, urmează să se pronunţe Curtea de Apel. Fiind membru al comisiei de monitorizare a APCE, am pledat, aşa cum şi comisia a cerut Republicii Moldova, ca acest proces să fie unul deschis. Eu cred că este important pentru credibilitatea acestui proces, ca el să fie unul deschis şi să se procedeze după buchia legii. Faptul că a fost un proces închis ridică anumite semne de întrebare sau anumite îndoieli. Este şi dorinţa domnului Filat să fie un proces deschis. Nu ştiu dacă acest proces ar putea avea vreo influenţă asupra procesului politic din Republicii Moldova. Noi aşteptăm finalizarea anchetei Kroll, pentru că a fost contractată aceast companie să facă un audit şi o anchetă a ceea ce s-a întâmplat în cele trei bănci. Ancheta ar trebui să fie gata în această toamnă şi cred că această anchetă ar putea avea un impact asupra politicului. S-ar putea să apară nume noi, date noi. Opinia publică aşteaptă să vadă rezultatul acestei anchete.
Finalizarea anchetei în preajma alegerilor nu va influenţa rezultatul alegerilor?
Nu ştiu exact cum ar putea influenţa această anchetă. Nimeni nu a văzut rezultatele anchetei, nimeni nu ştie dacă ele vor fi publicate până la alegeri sau după alegeri.
Dacă veţi fi ales preşedinte, veţi implica Republica Moldova, oraşe şi localităţi din Republica Moldova în cooperări transfrontaliere? În ce direcţie vedeţi aceste cooperări, spre Est sau spre Vest?
Avem nevoie de cooperări transfrontaliere şi spre Est şi spre Vest. Avem la Est de noi Ucraina care, de asemena, este determinată să meargă pe calea integrării europene. La Vest avem România, care este deja membru UE. Având în vedere parcursul nostru european cred că linia vestică ar fi mai dominantă, dar nu o excludem nici pe cea estică pentru că avem deja în derulare proiecte România – Republica Moldova – Ucraina. Pentru noi faptul că Ucraina a luat deja o poziţie ireversibilă în vederea integrării europene este foarte important. Ne ajută cel puţin politic şi în progresul de care avem nevoie pentru rezolvara conflictului transnistrean. Până nu demult, Ucraina de cele mai multe ori se poziţiona asemena Federaţiei Ruse. În prezent, Ucraina ne susţine. E mai mult o poziţie politică pentru că fără a avea consens în formatul 5+2 (n.r. reprezentanţi ai părţilor, mediatorilor şi observatorilor în procesul de negocieri - Moldova, Transnistria, OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, SUA şi UE) nu te poţi mişca înainte, dar totuşi sprijinul politic pe care îl avem azi este unul important. De aceea, aceste proiecte transfrontaliere sunt importante pentru că am vrea prin eforturi comune să asigurăm dezvoltarea ţării noaste, să atragem investiţii, să beneficiem de infrastructură mai modernă, oamenii să vadă în mod tangibil beneficiile integrării europene.
Apropo de Transnistria, care este o poziţie extrem de sensibilă. Cum vedeţi rezolvarea problemei transnistrene?
Există o singură soluţie pentru problemele din Transnistria, cea politică şi diplomatică, dar cred că e nevoie de mai multe eforturi pentru a obţine progrese în soluţionarea conflictului. Ar trebui să discutăm în mod real cum putem obţine controlul frontierelor ca să asigurăm integritatea teritorială. Obţinând controlul frontierelor, am putea face şi anumite concesii pentru cei din stânga Nistrului. Ei au de rezolvat anumite probleme. Acum s-a pus problema plăcuţelor pentru automobilele înregistrate în stânga Nistrului, diplomele studenţilor, telefonia mobilă. Sunt lucruri practice de care cetăţenii au nevoie, dar în cadrul soluţionării acestor probleme este important să ne asigurăm că noi avem controlul asupra frontierei de stat. Acesta ar putea fi unul din cei mai importanţi paşi pe care i-am putea face ca să ne mişcăm înainte pentru a stabili de facto integritatea Republicii Moldova.
Cum se poate face asta în condiţiile în care Rusia încă are militari în zonă?
Rusia are militari în zonă şi asta e o problemă. Noi am cerut de mai multe ori şi va trebui să cerem în continuare ca acest format militar de menţinere a păcii să fie schimbat cu unul internaţional civil. Adică să schimbăm formatul forţelor de menţinere a păcii din regiune. Federaţia Rusă declară că recunoaşte integritatea teritorială a Republicii Moldova. Din moment ce ei fac asemenea declaraţii este important ca noi să îi convingem că fără controlul frontierelor nu poţi vorbi despre o integritate teritorială. La o primă etapă putem avea un control mixt, dar nouă ne trebuie să obţinem controlul frontierelor pentru că altfel nu putem vorbi de integritate teritorială. Nu va fi uşor, dar sunt convins că asta e singura cale. Nu există altă cale. Am fost întodeauna un susţinător al păcii. Nu putem să ne gândim la alte opţiuni , decât cea pe calea negocierilor şi a diplomaţiei, a implicării partenerilor occidentali, membrii ai acestui proces de negociere.
Cum credeţi că se va implica Uniunea Europeană, de exemplu, în rezolvarea problemei transinstrene în condiţiile în care UE are deja problemele ei foarte mari?
UE şi SUA oricum sunt parte a procesului 5+2. Eu cred că UE este interesată la fel ca şi noi şi toţi să fie pace în regiune. Cine ar vrea ca la hotarele UE să fie un conflict? Pe căi paşnice şi diplomatice, acest conflict trebuie soluţionat. Nu există altă soluţie.
Se încarcă comentariile...
