Cum vrea să dezvolte turismul primarul localităţii de la poalele celor mai vechi munţi din România. „Să-i facem pe cei plecaţi să se întoarcă acasă“
0
Turismul rural a rămas singura variantă de dezvoltare a comunei situate la poalele munţilor Măcin. Planurile administraţiei locale vizează atragerea a 100.000 de turişti anual.
Comuna tulceană Greci, situată la poalele munţilor Măcin, cei mai vechi munţi din România, este locul de unde statistic 20.000 de turişti români şi străini pleacă în drumeţii montane. Fie că aleg să urce pe Vârful Ţuţuianu, sau să străbată Valea Cozluk, ori să se plimbe pe traseul Dealul cu Drum, oamenii trebuie să ajungă în satul Greci, iar de aici să ia calea muntelui.
Comuna se întinde la poalele celor mai înalte vârfuri din Munţii Dobrogei: Greci (Ţuţuiatu) şi Ghinalţu, situate la o altitudine de 467 de metri, respectiv 442 de metri. Zona depresionară pe care este amplasată localitatea este străbătută pe direcţia nord-vest / sud-est de pârâul Recea. Comuna este cel mai bun punct de plecare pentru cei care doresc să viziteze Munţii Măcinului.
Pentru că turismul este singura modalitate de dezvoltare a comunei, administraţia locală a realizat documentaţia unui proiect ce ar spori de cinci ori numărul turiştilor care le calcă pragul. Este vorba despre un Parc dendrologic şi de aventură, o investiţie de aproximativ 4 milioane de euro.
Proiect pe masa Uniunii Europene
Parcul se va realiza pe mai multe hectare de teren situate la poalele Munţilor Măcinului. „Este singura direcţie de dezvoltare valabilă în momentul de faţă pentru comuna noastră. Pe partea tradiţională de exploatare a pietrei şi granitului nu se mai poate, carierele s-au închis. Parcul eolian stagnează. Trebuie să găsim o sursă de dezvoltare. Odată cu înfiinţarea Parcului Naţional Munţii Măcinului s-a ivit oportunitatea de dezvoltare a turismului în zonă”, explică primarul Nicolaie Mocanu.
Proiectul Parcului dendrologic şi de aventură este în acest moment pe masa Uniunii Europene, prin structura specială destinată zonei: ITI Delta Dunării (Investiţii Teritoriale Integrate). În zona dendrologică vor fi plantaţi arbuşti specifici zonei: jugastru, porumbar, scumpie, păducel, asparagus, liliac, colilie, bujori şi altele.
„Proiectul are două componente: partea de parc dendrologic, care este amplasată în intravilan, se întinde pe aproximativ 6 hectare şi va conţine inclusiv o parcare. Amenajăm un teren viran şi unul neproductiv în acest sens. De la partea asta de intravilan pleacă o pistă de bicicletă care se va duce până în zona de agrement şi de aventură. Va avea 5 kilometri şi va fi dotată cu 7 puncte de observaţie (belvedere). Va fi luminată, astfel încât să se poată pedala şi noaptea”, adaugă edilul.
Înainte de a fi depus spre finanţare, proiectul a fost discutat în Consiliul Consultativ al Parcului Naţional Munţii Măcinului, în Consiliul Ştiinţific al acestui parc şi are avizul Parcului Naţional. Administraţia locală susţine că au ţinut cont de toate recomandările specialiştilor, iar în realizarea concretă a proiectului nu se va tăia nici un copac şi nu se va interveni deloc asupra cadrului natural.
„Să-i facem pe cei plecaţi să se întoarcă acasă”
Parcul de aventură şi agrement va cuprinde mai multe zone: zona cu activităţi sportive (terenuri de sport), aventura park, zonă de agrement, zonă expoziţională şi o zonă de camping.
„Este singura direcţie de dezvoltare a Greciului. Atragem turişti, dezvoltăm infrastructura de cazare: pensiuni, restaurante. Ţelul meu este să creez un punct de atracţie pentru tinerii plecaţi afară. Să vadă că se poate face treabă şi aici, acasă. Populaţia este îmbătrânită, majoritatea populaţiei active lucrează afară. Măcar să oprim exodul dacă nu-i putem face pe cei de afară să se întoarcă. Să aibă ceva de făcut aici”, mai spune Nicolaie Mocanu.
Primarul consideră că satul Greci pentru judeţul Tulcea este cum „e Ardealul pentru România. Este cu totul altceva. Noi aparţinem de judeţul Tulcea, dar suntem mai aproape de Brăila şi Galaţi. Până la revoluţie majoritatea locuitorilor erau navetişti şi lucrau în cele două oraşe. Contactul cu oraşele i-au făcut să fie puţin mai emancipaţi. Au fost mai deschişi la nou”.
Pentru a dezvolta turismul în zonă, pe lângă proiectul parcului, administraţia locală a decis ca în vecinătatea ariei dendrologice şi de agrement să scoată la licitaţie loturi de câte 1.000 de metri pătraţi pentru cei care vor să ridice case de vacanţă. „PUZ-ul va avea un regulament strict, se va construi doar P+1, pereţi albi, gard din piatră şi panouri din lemn, totul să fie frumos şi îngrijit”, spune primarul.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Natura capătă culoare. Frumuseţea peisajelor din capătul muntos al Dobrogei
FOTO Cum arată culmile Munţilor Măcinului acoperite cu un strat subţire de zăpadă
Se încarcă comentariile...
