Delta Dunării poate fi salvată prin ecoturism. „Ori alegem asta, ori o distrugem“

Cu caiacul prin deltă FOTO: AMDTDD

Delta Dunării a devenit în această vară una dintre destinaţiile cele mai căutate de români. Distanţarea naturală pe care o oferă Rezervaţia a fost un factor determinant pentru cei care şi-au dorit o vacanţă în siguranţă.

Numărul mare de vizitatori din iulie şi august (cu până la 52% mai mulţi ca în perioada similară din 2019) creşte riscul asupra biodiversităţii din deltă. Pentru a găsi un echilibru între turism, factorul economic şi biodiversitate, specialiştii arată că soluţia cea mai bună este promovarea ecoturismului.

Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură. Ecoturismul trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, precum conservarea şi protejarea naturii, să aibă un caracter educativ, să promoveze respectul pentru natură - conştientizarea turiştilor şi a comunităţilor locale, să folosească resursele umane locale şi să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şi socio-cultural.

O asociaţie din Delta Dunării îşi propune să promoveze Rezervaţia astfel încât aceasta să devină un simbol al ecoturismului mondial. Pentru aceasta, trebuie mai întâi realizaţi nişte paşi importanţi. În primul rând, este atragerea de proiecte ecoturistice (investiţii în hidrobiciclete, caiac-canoe, construcţii cu specific local, dezvoltarea gastronomiei locale, ciclism) şi în al doilea rând trebuie să se definească ideea de turism deltaic.

„Până acum, ecoturismul în deltă era clamat, dar era un fel de Fata Morgana, apărea, apoi dispărea şi până la urmă tot cu bărci cu cai putere ne plimbam”, spune Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD).

Definirea turismului deltaic  

Aşa cum fiecare zonă turistică din România are un specific al ei (litoralul, muntele) şi Delta Dunării are particularităţile ei, iar un grup de lucru format din specialişti în turism va începe să elaboreze, din septembrie, un proiect de definire a turismului deltaic. Ei vor ţine cont de opiniile pescarilor, locuitorilor deltei, de specificul gastronomic, cultural, arhitectural şi de multe alte aspecte.

„Turismul deltaic are specificul evident cu ce înseamnă biodiversitatea, echilibrul între natură şi starea economică, înseamnă pescuit, birdwatching, toate elementele care compun partea aceasta, inclusiv zona culturală a tradiţiilor, zona construcţiilor care trebuie să ţină cont de un anumit specific local”, adaugă Ţibuleac.

                                           Hidrobiciclete - FOTO: AMDTDD

Românii descoperă sau redescoperă delta în acest sezon profund marcat de pandemia de SARS-CoV-2. Mulţi dintre cei care plecau în străinătate nu au putut merge, iar delta le oferă confortul şi siguranţa distanţării. Doar că AMDTDD atrage atenţia că turiştii trebuie să înveţe şi să respecte câteva reguli, iar pentru aceasta trebuie să se implice toţi operatorii din turismul local.

„Cei care nu au fost niciodată în Delta Dunării habar nu ştiu ce trebuie să facă, cum să se comporte. Vin pe un sistem că «las că merge şi aşa». Este importantă această instruire şi responsabilizare, inclusiv prin intermediul proprietarilor de pensiuni, hoteluri, localnici care au bărci şi plimbă turiştii. Majoritatea o fac, dar trebuie să se implice şi mai mult”, spune Cătălin Ţibuleac.

                                        Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD
 

Delta, simbol mondial al ecoturismului  

Abia după ce aceşti paşi se vor realiza (proiecte ecoturistice locale şi definirea turismului deltaic) AMDTDD va iniţia promovarea Deltei Dunării ca simbol mondial al ecoturismului.

Ecoturismul în Delta Dunării presupune şi crearea de piste de biciclete, cicloturismul fiind o parte componentă din acest proiect deoarece zona permite o astfel de activitate. De asemenea, există un proiect al Rezervaţiei Biosferei pentru definirea locurilor de campare în deltă care să ducă la un management al deşeurilor eficient.

„Neavând deocamdată definite aceste locuri de campare, fiecare stă unde vrea şi avem gunoaie peste tot, iar acestea cresc exponenţial cu numărul vizitatorilor. Locurile de campare definite, cu asigurarea unor condiţii, va rezolva o parte din problemă. Sunt mulţi turişti care doresc să vină cu cortul în deltă, nu să stea la o pensiune sau altundeva”, explică preşedintele AMDTDD.

Pandemia a fost cea care i-a determinat să urgenteze procesul de promovare al ecoturismului, deoarece delta este destinaţia ideală pentru acest an şi pentru anii care urmează, ea asigurând distanţarea naturală şi condiţii optime sanitare. „Când avem o presiune mai mare turistică, este evident că accentul trebuie să cadă şi pe ecoturism, pe aceste mijloace de transport şi vizitare lente, inclusiv pe partea de energie verde, altfel distrugem delta”, concluzionează Cătălin Ţibuleac.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Cum va arăta portul pescăresc din Jurilovca. „Îmi doresc ca turistul să poată alege un peşte din barca pescarului şi să-l mănânce gătit tradiţional“

Scriitorul Jean Bart, despre lipoveni: „O lume primitivă, mistică şi fanatică. Când s-a aplicat prima dată măsura sanitară de vaccinare, în Deltă a fost revoluţie“