Tulcea

articolul anterior articolul urmator

Descoperire cutremurătoare: un nou-născut, înhumat printre deţinuţii politic morţi în lagărul Periprava

6
30 Jul 2021 04:03:20
Autor: Mariana Iancu
Descoperiri în cimitirul din Periprava FOTO AFDPR
Descoperiri în cimitirul din Periprava FOTO AFDPR

O echipă de istorici şi arheologi a continuat în această vară săpăturile în cimitirul lipovenesc din Periprava pentru a dezgropa alte drame din istoria comunistă. Cu această ocazie, a fost descoperit şi mormântului unui copil care a murit în urmă cu peste jumătate de secol.

De opt ani consecutiv, mai mulţi istorici şi arheologi merg la Periprava pentru a dezgropa rămăşiţele foştilor deţinuţi politic care au murit de frig, foamete sau împuşcaţi în lagărul de muncă şi care au fost îngropaţi în cimitirul lipovenesc din localitate. 
 
În cadrul campaniei de săpături la cimitirul din Periprava din acest an, care s-a derulat în perioada 5-16 iulie 2021, au fost descoperite 13 morminte, dintre care 11 aparţineau unor foşti deţinuţi politic. 

Opt înhumări au fost făcute în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună, ce conţinea scheletele a două persoane. Unul dintre morminte era gol. Probabil, spune dr. Gheorghe Petrov, coordonatorul proiectului, familia a aflat că deţinutul a fost îngropat acolo de la foşti angajaţi ai unităţii penitenciare şi, atunci când a avut ocazia, a reuşit să recupereze osemintele. 

Spre surpriza arheologilor, în una dintre gropi, care nu era marcată în niciun fel la suprafaţă, a fost găsit scheletul unui nou-născut. În acest caz, oasele au fost lăsate la locul lor. 
 
Deţinuţi politic aruncaţi în pământ dezgropaţi sau înveliţi în rogojini legate cu sârmă 
 
În cele opt campanii de săpături derulate până în prezent la Periprava, au fost descoperite 72 de morminte. Dintre acestea, doar 66 de locuri de înhumare păstrau oasele unor foşti deţinuţi politic. 

Cercetătorii şi-au dat seama de acest lucru după faptul că foştii deţinuţi politic au fost aruncaţi în pământ dezbrăcaţi, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfăşurate în rogojini de stuf care apoi erau legate sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate este una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar.  
 
Există însă şi câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncţi au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.

În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale aflăm că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politic, dar şi de drept comun. Conform mărturiilor, nu toţi deţinuţii morţi în lagăr au fost înhumaţi în cimitirul lipovenesc din Periprava. Este greu însă de descoperit locurile unde aceştia îşi dorm somnul de veci.  
 
De ce mureau oamenii în colonie
 
 
Decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare şi frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior.

„Conform informaţiilor documentare existente, precum şi din mărturiile unor foşti deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, am aflat că unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei“, spune dr. Gheorghe Petrov, responsabilul campaniei de cercetări arheologice.
 
Se caută urmaşii morţilor la Periprava
 
Osemintele defuncţilor, după ce au fost analizate, fotografiate în prezenţa unui medic legist şi au fost transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Judeţean Tulcea. După efectuarea expertizelor medico-legale şi antropologice, rămăşiţele pământeşti vor fi transferate pentru analize genetice la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde urmează să se stabilească ADN-ului persoanelor decedate. 

Acest demers urmăreşte identificarea morţilor prin compararea ADN-ului obţinut din resturile scheletice recuperate cu cel al rudelor şi urmaşilor în viaţă ai victimelor.
 
Cu această ocazie, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din România face un nou apel către urmaşii victimelor decedate în lagărul de la Periprava pentru a lua legătura cu dr. Gheorghe Petrov, responsabilul cercetărilor arheologice, pentru a fi îndrumaţi către autorităţile care au în sarcină stabilirea identităţii osemintelor recuperate. 
 
Dacă iniţial campania de cercetare arheologică s-a făcut cu fonduri de la bugetul de stat, prin Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în ultimii doi ani doar fondurile private au făcut ca acest proiect să meargă mai departe. În prezent, proiectul este susţinut de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii din Români, al cărui preşedinte Octav Bjoza a fost el însuşi încarcerat la Periprava, Fundaţia „Doina Cornea“ şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.  
 
Periprava, lagărul înconjurat cu sârmă ghimpată 
 
Formaţiunea 0830 Periprava era situată pe grindul Letea, în Delta Dunării, la 30 kilometri de punctul de vărsarea al braţului Chilia în Marea Neagră, conform Dicţionarului penitenciarelor din România comunistă. Iniţial, punct de lucru pentru recoltarea stufului şi secţie a formaţiunii Chilia, Periprava a fost înfiinţată ca unitate independentă la 1 iulie 1957, prin Ordin MAI. 

Aici, au fost transferaţi de la Chilia 200 de deţinuţi care au fost folosiţi pentru amenajarea baracamentelor şi a digurilor. Iniţial, aceştia au fost cazaţi în corturi şi pe bacuri, iar primele barăci, din paiantă şi acoperite cu stuf, au fost ridicate în anii 1958-1959. Colonia avea ca dependinţe o uzină electrică, grajduri, magazii, silozuri, bucătărie şi era înconjurată de un gard de sârmă ghimpată, înalt de 2,5 metri. 

La Periprava, deţinuţii au fost folosiţi la construirea digului, defrişarea stufului, desţelenirea terenului din zonă, creşterea animalelor, dar şi la construirea unui drum cu o lungime de 2,5 kilometri, care urma să devină cale de acces către colonie. 
 
Vă mai recomandăm:

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Stefan din Nord
30.07.2021, 07:38:22

,,Sa nu ne razbunati '' Gresit Monstriii astia tortionari ar fi trebuit vanati incepand de la ora 12 din 22 dec 1989 Unul sa nu fi scapat .

-69 (75 voturi)
Ludwig
30.07.2021, 08:21:23

Aici a fost inchis si actorul Mitica Popescu. Unde sunt aia ce lauda comunismul? moftronix, imsi, popescu, costi...

+16 (48 voturi)
Nashu
30.07.2021, 08:43:32

Și beliți de piele in public. Dar copiii lor sunt stăpâni pe situație, așa ca "am luat-o". Cu clăbuci.

+4 (4 voturi)
Gabriel Gabriel
30.07.2021, 08:18:01

Acolo ar trebui dusi dragnea si nastase, lichelele care sustin ca sunt detiniti politici, sa poata compara. Acum, toti hotii din politica se autointituleaza detinit politic atunci cand sunt prinsi si bagati unde le este locul.

-56 (66 voturi)
MV R.
30.07.2021, 10:30:54

Jalnică națiune suntem dacă nu am fost capabili să facem dreptate și chiar am lăsat urmașii torționarilor să prospere și să ne conducă!!! Ne merităm extincția.

+14 (42 voturi)

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările