Faleza oraşului Tulcea se va numi Ivan Patzaichin: „Visa la un nou centru cultural, care să pună în valoare bogăţia multiculturală unică a Deltei şi a judeţului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ivan Patzaichin
Ivan Patzaichin

Primarul oraşului Tulcea, Ştefan Ilie, a anunţat că faleza va purta numele capionului olimpic Ivan Patzaichin, care a murit la vîrsta de 71 de ani.

La ultima şedinţă de Consiliu Local, toţi cei prezenţi am fost de acord ca faleza să poarte numele lui Ivan Patzaichin. Urmează ca şi consilierii judeţeni sp fie de acord cu această propunere.

,,Ivan a declarat în nenumărate rânduri că doreşte să-şi pună la dispoziţie numele pentru a contribui ca Tulcea să devină, pe harta internaţională, o destinaţie specială pentru amatorii de văslit în natură şi mai ales pentru iubitorii de caiac-canoe.

Şi-a dorit mult ca Tulcea să găzduiască un Canal Olimpic, care să fie, neapărat, ecologic, atât în felul de construcţie cât şi în exploatare.

Referitor la Faleză, există un loc pe malul Dunării de care Ivan vorbea întotdeauna cu mult entuziasm; partea dinspre TULCO şi SIAJ, acolo unde o continuare a falezei ar pune în valoare oraşul vechi şi dealul monumentului. 

A fost să viziteze vechea hală a şantierului şi a fost impresionat de structura masivă din lemn a acoperişului. Asta l-a făcut să viseze la un nou centru cultural al oraşului, o piaţă plină de restaurante, cofetării, cafenele, galerii de artă şi magazine cu produse locale care să pună în valoare bogăţia multiculturală unică a Deltei şi a judeţului Tulcea”, spune primarul oraşului Tulcea. 

patzaichin ivan

Canoistul Ivan Patzaichin s-a născut în anul 1949, în ziua în care în satul său se sărbătorea Hramul Bisericii din Mila 23. Părinţii săi au decis să poarte numele Ivan, sfântul zilei respective.

Ivan Patzaichin are în palmares 22 de medalii la Campionatele Mondiale, dintre care nouă de aur, o medalie de aur la Campionatele Europene şi şapte medalii, din care patru de aur la Jocurile Olimpice. „Nici nu ştiu dacă m-am născut pe apă sau pe uscat“, începea povestea lui. „La vremea aceea, satul se inunda foarte des. La vecinii de peste drum ajungeam cu barca. Tot cu barca mergeam uneori şi la şcoală. Toată lumea din sat avea lotci, cred că în perioada copilăriei mele doar unul-doi oameni aveau bărci cu motoare de 2-8 cai putere“, îşi aminteştea marele campion într-un interviu acordat cotidianului Adevărul. 

mila 23

Fiecare familie avea o lotcă sau două: una era pentru pescuit şi una pentru deplasare. În amintirile sale din lumea bălţii este prezentă o figură luminoasă, aceea a bunicului său, Perfil, care îl lua pe micul Ivan la pescuit: „Era mare povestitor. Avea multe cărţi din care îmi citea“. De multe ori adormea la bătrân, legănat de lotcă sau visând la lumea minunată a poveştilor. 

Vacanţele de vară şi le petrecea la Sulina, acolo unde erau bunicii din partea mamei sale. La Tulcea se ajungea mai greu. Pe atunci nu erau ambarcaţiuni rapide. Trebuia să vâsleşti serios ca să străbaţi o distanţă de 50 de kilometri, atât cât este distanţa care separă cele două localităţi.

Când a crescut flăcău, Ivan Patzaichin a devenit ajutor de pescar, însoţindu-l pe tatăl său în baltă. „Eram ucenic, iar tata era fruntaş, un bun pescar. Pescuiam şi peştele îl duceam la cherhana. Îmi amintesc că luam bani mulţi la acea vreme, 2.050 de lei, iar când am ajuns campion olimpic, am obţinut 740 de lei. Dar nu este asta o problemă“, râdea campionul Deltei.

Drumul său spre lumea campionilor a început cu probele pe care le-a dat când avea 17 ani. „Am plecat cu gândul să fiu campion“, spune el. Nu i-a fost uşor. Timp de două săptămâni a trebuit să înveţe să stea în canoe, cum să-şi ţină echilibrul, să vâslească, să stea în genunchi. Erau primii paşi. Apoi, nu l-a mai oprit nimic în drumul său spre marea performanţă.

Memorabile rămân momentele de la Jocurile Olimpice de la München din 1972 când românul a terminat cursa cu pagaia ruptă. „Eu am ridicat-o deasupra capului, dar arbitrii poate n-au văzut, deoarece s-a rupt longitudinal. În momentul acela, barca mea a alunecat şi am continuat cursa“, a povestit el. 

Vă mai recomandăm:

Aventurile marelui explorator Jacques-Yves Cousteau în Delta Dunării: a explorat o zonă sălbatică a României şi a transmis povestea ei lumii întregi

Sacalin, peninsula care se roteşte. Misterele limbii de pământ care s-a născut din Marea Neagră şi a apărut în urmă cu un secol şi jumătate

Incursiune pe Insula K din Marea Neagră. Cel mai nou pământ al României

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite