Periprava, colonia de muncă unde au murit 124 de deţinuţi. Arheologi şi experţi caută rămăşiţele pământeşti ale celor care au fost îngropaţi aici
0
În aceste zile, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) continuă investigaţiile pentru căutarea, descoperirea şi deshumarea deţinuţilor politici morţi în lagărul de muncă de la Periprava.
În cursul lunii septembrie 2013, IICCMER a desfăşurat o primă campanie de cercetări arheologice în perimetrul actualului cimitir al satului. În acest loc, în perioada 1959-1964 au fost înhumaţi un mare număr de foşti deţinuţi politici decedaţi în colonia de muncă de la Periprava.
Amplasamentul acestui cimitir al deţinuţilor a fost stabilit pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii în vârstă ai satului, precum şi de la câţiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciar. În prezent, la suprafaţa solului nu există niciun fel de semne care să indice prezenţa unor morminte. În urma intervenţiei arheologice au fost însă depistate opt morminte, dintre care cinci au fost dezvelite şi cercetate.
Patru dintre defuncţi erau depuşi în sicrie confecţionate din material lemnos, iar unul a fost înhumat fără sicriu. Asupra rămăşiţelor defuncţilor nu s-a descoperit inventar funerar. După cercetare, toate scheletele au fost protejate prin acoperirea lor cu folie, iar şanţurile arheologice au fost astupate până la nivelul actual de călcare.
La începutul anilor ’50 Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare (Formaţiunea 0830).
Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localităţile Periprava şi Sfiştofca pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf şi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole.
De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri.
Astfel, începând cu 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective.
Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare.
Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi.
Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmării penale împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonel (r) Ioan Ficior (85 de ani), pentru săvârşirea infracţiunii de genocid.
În aceeaşi zi, Ministerul Public a anunţat că a înregistrat denunţul formulat de Institut. IICCMER informa că din investigaţiile întreprinse a reieşit că Ioan Ficior a impus şi a întreţinut un regim de exterminare a deţinuţilor politici aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate în cadrul coloniei de muncă Periprava, în virtutea funcţiilor de conducere pe care le-a ocupat în cadrul acestui loc de deţinere, în perioada 1958-1963.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
VIDEO Primele declaraţii ale torţionarului Ion Ficioru: Răspund doar în faţa lui Dumnezeu
Torţionarul Ion Iosif Ficioru, responsabil pentru moartea a 103 deţinuţi politici în calitate de comandant al coloniei de muncă de la Periprava între anii 1960-1963, a declarat că el răspunde pentru faptele sale doar în faţa lui Dumnezeu şi a refuzat să spună dacă se va prezenta la Parchetul General pentru audieri.
Torţionarul Ion Ficior a fost instruit la o şcoală din judeţul Arad
Ion Ficior, al doilea torţionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) cere începerea urmăririi penale pentru genocid, este absolvent al Şcolii de Ofiţeri din oraşul arădean Ineu.
Arheologii au confirmat existenţa unei gropi comune la Periprava, conform raportului IICCMER
Rămăşiţele umane identificate la Periprava confirmă existenţa unei gropi comune, aparţinând unor victime decedate în perioada 1958-1963, la colonia Periprava. Aceasta este concluzia raportului investigaţiei făcute de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Se încarcă comentariile...
