Tulcea

articolul anterior articolul urmator

Povestea primei biserici catolice din Dobrogea. A fost ridicată de nemţi, un paşă i-a fost ctitor, acum e ruină

4
11 Mar 2021 08:32:14
Autor: Mariana Iancu
Ce a mai rămas din Biserica Catolică din Malcoci FOTO Mariana Iancu
Ce a mai rămas din Biserica Catolică din Malcoci FOTO Mariana Iancu

Ridicată cu multă greutate în timpul stăpânirii otomane, biserica monumentală din satul Malcoci a fost abandonată de autorităţi şi astfel a devenit o ruină. De curând, fostul senatorul tulcean Octavian Motoc a depus un proiect pentru salvarea ei.

În Malcoci, primul sat german catolic din Dobrogea, tronează o clădire monumentală, din care acum au rămas doar zidurile: este vorba de o biserică abandonată. Rând pe rând, autorităţile au promis că o vor reabilita, însă proiectele au rămas doar pe hârtie.

În acest an, Octavian Motoc, preşedinte al Asociaţiei pentru Dezvoltarea Durabila a Deltei Dunării, a realizat un proiect pentru obţinerea banilor necesari pentru realizarea documentaţiei de restaurare a bisericii. 

Finanţarea, de 140.000 lei, este solicitată în cadrul Programului „Timbrul Monumentelor Istorice“ derulat de Ministerul Culturii, prin Institutul Naţional al Patrimoniului. Proiectul a fost înaintat, în parteneriat cu Comuna Nufăru, Asociaţia pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei Dunării şi cu Asociaţia Germanilor din Basarabia (Bessarabiendeutscher Verein e.V), cu sediul în Stuttgart, Germania. 
 
Ruine FOTO M.I. 

Ruina monumentală de la Malcoci 

Chiar şi ruină fiind, biserica catolică din Malcoci atrage turiştii. Din păcate, călătorii care ajung pe aceste meleaguri nu mai pot admira decât ziduri care au mai rămas în picioare, lemne desprinse din tencuială şi vegetaţia care a crescut în voie în interiorul său. 

Povestea lăcaşului de cult ridicat în anul 1880 de nemţii care au colonizat această regiune este impresionantă. Apare într-un articol publicat în revista Analele Dobrogei din anul 1926 de către Brutus Cotovu, fost senator al Tulcei.  

„Dreptul de a ridica biserici cu turnuri, oprit până atunci în tot cuprinsul împărăţiei turceşti, a fost îngăduit pentru prima oră românilor din oraşul Tulcea printr-un firman al Sultanului. Această înaltă favoare împărătească a fost dată în urma intervenţiei lui Rezim-Paşa, Guvernatorul Dobrogei, după stăruinţele fruntaşilor români puse pe lângă acest înalt demnitar, precum şi graţie sprijinului consulului francez Emil Langle şi a episcopului Dionisie, ambii reşedinţi în Tulcea“, aflăm de la autor. 

Faţada bisericii era împodobită la mijloc cu chipul Sf. ierarh Nicolae, patronul bisericii, iar pe ambele laturi cu ale sfinţilor Sava Campoducele şi Nichita Romanul. Dedesubtul acestora se afla intrarea în pridvorul bisericii, formată din trei arcade, prinse într-o galerie de geamuri. 

Pardoseala bisericii era din mozaic, plafonul şi pereţii pictaţi în ulei cu chipurile sfinţilor în stil bizantin, mobilierul era din stejar sculptat şi era compus dintr-un tron regal, un tron episcopal şi mai multe strane rânduite de-a lungul pereţilor, mobilierul fiind realizat după planurile arhitectului Băicoianu, arhitect din cadrul Ministerului Cultelor. 

Pe frontispiciul faţadei, în spaţiul dintre cupole, inscripţia săpată în piatră spunea: „Iisus Hristos biruitor. Stăruitorii locaşului sfântului ierarh Nicolai: Vasile Nedelcu, Gâscă, preotul Dimitrie Luca, Manolache Sandu, Gheorghe P. Livadili Maister. Tulcea 5 iulie 1865“. Lucrările s-au ridicat la suma de 60.000 de lei. 
 
Pictura a fost terminată abia în anul 1905, de către un vestit pictor la vremea aceea, Martinescu. Tot atunci s-au pictat şi pe peretele de la intrare chipurile  M.S. Regelui Carol, M.S. Reginei Elisabeta, a P.S. Pimen. 
 
Primul Război Mondial a lăsat răni adânci pe construcţia bisericii, lăcaşul de cult fiind jefuit de lucruri preţioase, fiind salvate doar câteva obiecte, de către parohul de la acea vreme. Grilajul de lemn ce împrejmuia biserica a fost ars, parcul cu arbori distrus, bazaltul din jurul ei distrus, iar terenul parcului brăzdat de tranşee adânci. 
 
Într-o vreme, nemţii plecaţi în Germania au trimis bani pentru reabilitarea ei, prin anii 60, însă, povestesc localnicii, după ce au văzut că banii lor nu sunt investiţi cum trebuie, au abandonat-o cu totul. Nicio autoritate nu a mai realizat vreun proiect pentru consolidarea ruinelor bisericii catolice. După Revoluţie, nu s-a mai investit niciun leu. 
 
Ruinele bisericii FOTO M.I. 

Un paşă născut din mamă creştină a donat bisericii un potir poleit cu aur 

Deşi Dobrogea se afla sub stăpânire otomană, în anul 1867, Regele Carol, trecând pe Dunăre la Constantinopol, pentru învestitură, a fost invitat de guvernatorul Dobrogei, Rezim- Paşa, aflăm din Analele Dobrogei, ocazie cu care turcul a oferit 100 de galbeni pentru continuarea lucrărilor, un potir de argint poleit cu aur, motiv pentru care a fost trecut ca ctitor fondator al bisericii. 

„Dragostea pe care a arătat-o bisericii şi stăruinţele depuse pentru obţinerea firmanului prin care se acordă românilor în mod excepţional dreptul de a construi biserică cu turnuri, se atribuie faptului că acest paşă a fost născut din mamă creştină. Copilăria a petrecut-o la Atena şi la etatea de 15 ani fu dus la Constantinopol şi mai târziu a fost trimis de tatăl său, un paşă cu multă vază, la studii la Paris, unde îşi complectă învăţătura“, dezvăluie autorul. 

Ulterior, a fost trimis la Tulcea, ca guvernator al Dobrogei. Aici şi-a câştigat simpatia localnicilor.
 
Vă mai recomandăm:
 
Fascinanta poveste a ceangăilor care au ridicat un sat în pustiul dobrogean stăpânit de şerpi: „Veneau colonişti şi ne furau tot, până şi lanţul de la fântână“
 
Pictorul neamţ întors după 18 ani în România: „Aici este casa mea“. Povestea fascinantă a unui artist care a albit în beciurile Securităţii
 

Ororile suferite de româncele de etnie germană deportate în URSS: „Ruşii ne-au făcut injecţii şi am devenit sterile“

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Iobag Nerfos
11.03.2021, 08:56:01

S-o salveze papa, ca are destui bani

-5 (5 voturi)
G M
11.03.2021, 10:19:27

Papa a dat bani pentru catedrala neamului. Acuma ”Neamul” ar putea s-o restaureze, că și el are destui bani.

+1 (1 vot)
Bula cel mititel
11.03.2021, 10:06:32

Ajung 140.000 de lei? Nu cred.

-3 (3 voturi)
Serban Mihaila
11.03.2021, 10:46:26

Nentii au crezut ca vor gasi in Dobrogea aceeasi populatie blajina, dispusa la ascultare, pe care au gasit-o in Transilvania. Cand colo au dat peste mai mult neamuri de smardoi de care, pana la urma, au fost nevoiti sa fuga mnacand pamantul! Cum spunea un neamt celebru.... Ghinion!

0 (2 voturi)
Modifică Setările