Povestea tânărului agricultor care se luptă cu o piaţă a intermediarilor. „Toată lumea doreşte produsele noastre, dar toţi vor să cumpere la negru“
0Unul dintre programele implementate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este destinată tinerilor care doresc să înceapă o mică afacere în agricultură. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” este măsura prin care peste 10.880 de persoane s-au instalat la sat şi au început să lucreze pământul în perioada 2015-2018.
Unul dintre programele implementate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) este destinat tinerilor care doresc să înceapă o mică afacere în agricultură. „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri“ este măsura prin care peste 10.880 de persoane s-au instalat la sat şi au început să lucreze pământul în perioada 2015-2018.
Unui dintre aceşti tineri fermieri este George Hură (20 de ani), din Sarighiol, judeţul Tulcea. Anul trecut a luat decizia să acceseze fonduri europene. „Am zis mai degrabă să muncesc pentru mine decât la un patron. A fost ceva spontan. Anul trecut, după terminarea Liceului «Dimitrie Cantemir» din Babadag, am auzit pe cineva că depune o astfel de solicitare şi am zis să încerc şi eu“, povesteşte George de unde a plecat ideea. În patru ani George va primi 40.000 de euro. Prima tranşă, de 30.000 de euro, a primit-o după primul an de derulare a proiectului (2017), restul finanţării urmând să vină în ultimul an.
Condiţii dure, hârtii multe
Pentru a primi aceşti bani a fost nevoie de drumuri multe la Tulcea, de hârtii şi mai multe, de consultanţă şi multă răbdare. „A fost foarte greu, peste 250 de hârtii, am avut de semnat, ştampilat, numerotat. A trebuit să-mi deschid inclusiv un PFA, ca formă juridică. Fiind de la ţară, vă daţi seama câte drumuri a trebuit să fac la Tulcea“, spune George.
Printre condiţiile impuse în proiect sunt cultivarea unei anumite suprafeţe de pământ (patru hectare) pe care să se facă agricultură bio, să folosească seminţe româneşti, să producă o anumită cantitate de recoltă pe an şi să valorifice aceste cantităţi pe piaţă. Dacă aceste condiţii nu sunt respectate, există riscul de a pierde toţi banii, inclusiv cei pe care tânărul i-a primit deja.
George Hură a ales ca pe jumătate din teren să cultive dovlecei româneşti, deoarece se pretează cel mai bine la pământul din acea zonă. Pentru alte culturi i-ar fi trebuit un sistem de irigaţii şi ar fi fost foarte greu. A folosit o sămânţă românească, soiul „Crişan“, produsă de Compania de Seminţe Fundulea. Pentru irigare utilizează o cisternă cu apă când este cazul, în rest munceşte acest teren ajutat de părinţii săi. Cealaltă jumătate de teren este cultivată cu grâu. Cele patru hectare de teren sunt luate în arendă de la părinţii săi, care locuiesc în acelaşi sat.
„Asta a fost ideea mea de la început: să accesez aceste fonduri, pentru a putea să cumpăr teren şi să mă extind. Cu timpul, am zis să fac alt proiect pentru modernizarea fermei: să iau utilaje, pământ, să pot să mă dezvolt. O să încep şi cu alte culturi de floarea-soarelui sau porumb“, declară tânărul.
Toată lumea vrea să cumpere „la negru“
Tânărul fermier trebuie să vândă, conform obligaţiilor din contractul de finanţare, 21 de tone de dovlecei pe an. Doar că problema principală este găsirea cumpărătorilor. Peste tot, spune George, se izbeşte de intermediari care vor să cumpere „la negru“. În cazul grâului, problema nu există, deoarece sunt multe companii mari care achiziţionează cereale.
„Nu avem unde să vindem dovleceii. Toată lumea vrea, dar vrea să cumpere la negru. Majoritatea sunt intermediari. Este foarte greu. Nu am găsit să vând în zona noastră cu acte, aşa că am ajuns la 100 de kilometri, în Constanţa. Fiind soi românesc, nu are acelaşi aspect ca cel din import, cel lunguieţ. Oamenii se uită ciudat la un produs românesc, deşi este o mare diferenţă de degust, este mai savuros şi mai cărnos“, spune fermierul.
La 100 de kilometri distanţă, după ce a mers din uşă în uşă la magazinele din Constanţa şi în pieţele oraşului, a găsit câteva locuri unde au acceptat să cumpere produsul tânărului. Unul dintre aceste magazine este dedicat ţăranilor dobrogeni.
George spune fondurile UE reprezintă o sursă importantă de venit pentru cineva care vrea să se instaleze şi să muncească la ţară, însă rămâne problema pieţei unde poate să valorifice produsele. „Sunt nişte bani, te ajută. Nu-ţi dă nimeni banii ăştia. Pentru cine vrea să se stabilească la ţară, pentru cine iubeşte munca, îi place să stea toată ziua pe câmp, banii aceştia sunt bineveniţi. Dar sunt foarte multe condiţii. Cantitatea care trebuie valorificată este foarte mare. După câteva zile de drumuri abia am reuşit acum să dau la un magazin din Constanţa 400 de kilograme cu 0,65 de lei/kilogram. Nici nu ştiu dacă se acoperă cheltuielile, mai ales cele legate de transport“.
Soluţie: grupuri de producători
Reprezentanţii AFIR spun că tinerii fermieri pot găsi o soluţie tot în accesarea de fonduri destinate agriculturii. Astfel, există finanţări pentru „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol/ pomicol. De asemenea, prin PNDR 2020 sunt disponibile submăsurile 16.4 şi 16.4A de sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare în sectoarele agricol şi pomicol“, a transmis biroul de presă al AFIR.
George Hură vede o ieşire din acest impas prin întoarcerea clientului român către produsele autohtone: „Românii ar trebui să se gândească să cumpere alimente bio, autohtone, nu să cumpere produse din import care doar arată bine, dar nu au nici un gust.“
Reînnoirea generaţiilor de fermieri este una dintre măsurile pe care AFIR le susţine în cadrul Politici Agricole Comune (PAC) post 2020, având în vedere rolul important pentru revigorarea agriculturii şi dezvoltării rurale durabile din România.
„Submăsura dedicată acestui segment de fermieri (tinerii fermieri) este una de succes şi în actuala perioadă de programare financiară (2014-2020), dat fiind numărul foarte mare de solicitări de finanţare pe care Agenţia le-a primit, depăşind fondurile alocate. Din 2015 şi până în prezent, AFIR a primit 13.490 de solicitări de finanţare a proiectelor de investiţii depuse de tinerii fermieri. Valoarea totală nerambursabilă a solicitărilor primite este de 554,7 milioane de euro“, mai transmite AFIR.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
