Preotul care la 29 de ani hrăneşte 200 de copii a construit un centru social şi un muzeu. „Oamenii de aici sunt minunaţi“
0Deşi avea doar 22 de ani când a călcat pentru prima dată în acest loc, preotul şi-a înţeles pe deplin misiunea: să se dedice lui Dumnezeu şi oamenilor. Aşa a început să deruleze mai multe acţiuni sociale care, treptat, au angrenat întreaga comunitate.
Imediat după instalarea în satul Dăeni (Tulcea), ce a avut loc în urmă cu şapte ani, părintele Alexandru Balaban (29 de ani) s-a pus pe construit. A reuşit în numai câteva luni de la instalare să construiască o magazie, care treptat s-a transformat în centru social în care după câteva lecţii de religie oferite copiilor îi punea la masă să mănânce. Ceea ce făcea el pentru copii a atras atenţia şi credincioşilor mai în vârstă care şi-au întrebat păstorul dacă pentru ei nu este posibil să se facă acelaşi lucru. „Ba da, poftiţi la masă! Îmi era teamă că nu va ajunge mâncarea, dar parcă Dumnezeu a înmulţit atunci şi ne-a ajuns. Din ziua aceea am cumpărat un cort, l-am aşezat în curtea bisericii şi pofteam pe oricine doreşte la masă“, îşi aminteşte de primele mese sociale de la Dăeni, părintele.
Magazia de 24 de metri pătraţi a fost extinsă şi s-au pus bazele Aşezământului Social „Sfânta Maria-Ocrotitoarea celor necăjiţi“, un proiect care cuprinde o sală de mese, bucătărie, loc de joacă, o sală de lectură, o bibliotecă. La final, aici se vor construi şi cinci dormitoare unde vor fi luaţi în plasament copiii abandonaţi în spitale. Până acum părintele a reuşit, cu sprijinul primăriei, să ajungă la 130 de metri pătraţi construiţi utili şi mai are de muncă până la finalizarea centrului care însumează 250 de metri pătraţi.
Lada cu bunătăţi
Alexandru Balaban nu s-a rezumat să ofere o masă celor care vin duminica la biserică, la cateheze sau să ridice un centru social. Are o „ladă cu bunătăţi“ în faţa bisericii, unde pune pachete cu alimente pentru copiii care trec prin faţă, în drum spre şcoală. De asemenea, în fiecare duminică duce mâncare la 20 de nevoiaşi din sat, organizează un Revelion al pensionarilor de Sfântul Vasile şi s-a implicat chiar în înfiinţarea echipei de fotbal a satului - „Racheta Dăeni“.
În urmă cu un an, a început un nou proiect social: o masă caldă, oferită joia, tuturor elevilor care vin de la şcoala din sat. Astfel, peste 200 de copii calcă pragul centrului şi se bucură de bucatele oferite de preot.
„Într-o zi de joi, în anul 2018, prin februarie, am avut o înmormântare. Familia m-a rugat să le pun la dispoziţie sala de mese pentru a face pomana. Ei se pregătiseră cu circa 100 de porţii cu mâncare, dar au fost în jur de 20-25 de persoane. Erau mâhniţi. «Părinte, avem aşa multă mâncare, ce vom face cu ea?» Am ieşit la poartă, treceau copiii de la şcoală şi le-am zis: «Nu vreţi să mâncaţi la noi?». Aşa s-a umplut sala. Din momentul acela am hotărât că în fiecare zi de joi să oferim o masă copiilor care trec de la şcoală“, spune părintele.
La masa din curtea bisericii vin toţi copiii din sat, fără niciun criteriu de selecţie. Preotul nu face anchete sociale, nu stă la poartă să-i trieze pe cei cu posibilităţi şi pe cei nevoiaşi şi nu opreşte niciun suflet de la un prânz cald. Masa de joi este un bun prilej pentru preot şi copii să socializeze, să hotărască ce activităţi vor face în viitor, să joace şah, table, remy, tenis de masă, chiar să vizioneze un film. Cei care doresc să se conecteze la internet, au la dispoziţie şi o reţea wireless.
Preotul Alexandru Balaban
Bani pe datorie
De unde a avut părintele bani pentru toate acestea? Alexandru Balaban recunoaşte că nu are sponsori stabili sau o sumă fixă de bani pe care să i-o ofere cineva. A ajuns chiar să se împrumute pentru a oferi copiilor masa caldă şi pentru a continua să lucreze la construirea centrului social. Dar, de fiecare dată se găsesc oameni cu suflet mare care îi sar în ajutor.
„La început m-a ajutat mama, care lucrează în Spania de 13 ani. Din truda ei am făcut multe la biserică. După aceea, m-au ajutat oamenii din sat, oameni de peste hotare, de prin ţară. Avem un parteneriat cu Asociaţia «Fii Înger pentru o zi!», din Tulcea. Mai luăm pe datorie de la magazinul din centrul satului şi am găsit înţelegere să plătim în rate. Părinţii copiilor vin voluntar şi ajută, aduc şi ei de acasă ce au prin ogradă“, spune părintele Alexandru.
După şapte ani în care preotul le-a arătat oamenilor că se pot face lucruri mari dacă există voinţă şi credinţă, oamenii au început să fie receptivi şi îi sunt alături. Oamenii din Dăeni sunt „minunaţi şi credincioşi”, aşa îi caracterizează Alexandru Balaban. Mai mult, şi rudele celor din sat care au auzit sau văzut ce se întâmplă în curtea bisericii din Dăeni au început să trimită ajutoare.
O singură dată s-a întâmplat ca într-o zi de joi să nu le poată da copiilor de mâncare şi atunci preotul a văzut tristeţea şi dezamăgirea celor 200 de suflete obişnuite să primească o masă caldă.
Un muzeu al satului la Dăeni
Nu doar acţiunile sociale îl preocupă pe preotul Balaban, ci şi tradiţia şi cultura satului care l-a adoptat ca păstor de suflete. Aşa a pus în urmă cu câteva luni bazele unui muzeu al satului Dăeni. „Ideea aceasta o am de la bunica mea care are 80 de ani. A fost învăţătoare 45 de ani şi pe unde mergea venea cu câte ceva acasă. «Auzi, mă, băiatul mamii, de ce nu faci tu un muzeu al satului? Mergi prin sat şi întreabă oamenii că sigur au prin pod obiecte vechi»“.
Aşa a început să-i întrebe pe localnici dacă au lucruri vechi, aruncate sau uitate prin podurile caselor. În sprijinul său a venit şi primarul care l-a ajutat să amenajeze o sală în şcoala veche din sat. „Anul acesta când am mers cu Molitfa Paştelui (n.r. - rugăciune la începutul Postului Mare) prin sat, mi-am luat un caieţel şi am notat ce poate dona fiecare. Am rămas uimit de dragostea oamenilor şi de receptivitatea acestora. Nu mai reuşeam să le duc şi încă mă mai sună să mai îmi ofere obiecte, ba chiar s-au oferit să mă ajute să le montăm“, spune preotul.
Iar dragostea lui pentru aceste locuri şi oameni se va concretiza şi într-o carte la care lucrează, o carte despre istoria Dăeniului şi oamenii de seamă care s-au născut aici.
Casă transformată în aşezământ
Planurile părintelui Alexandru nu se opresc aici. Îşi doreşte ca în curtea bisericii, după ce vor fi finalizate şi cele cinci camere pentru copii abandonaţi, să se apuce de construit şi o casă pentru bătrânii neputincioşi din sat. Pentru a putea face toate aceste acţiuni sociale a înfiinţat în 2015 Asociaţia „Sfânta Maria - Ocrotitoarea celor necăjiţi“, care este acreditată ca furnizor de servicii sociale.
Dar, pe lângă ceea ce face el la biserică, ajutat de comunitate, împreună cu familia mai are o dorinţă: să crească, în plasament, cel puţin cinci copii abandonaţi. „Nu am spus până acum decât la câteva cunoştinţe şi rude: am mai achiziţionat un teren la 300 de metri de biserică unde hotărâsem să ne ridicăm o casă, dar am renunţat la această idee. Am decis, alături de soţie, să schimbăm proiectul şi să mai facem un aşezământ pe cheltuiala proprie unde să luăm pe lângă cei trei copii ai noştri încă alţi copii pe care să îi creştem ca şi pe copiii noştri“.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
