Tărâmul ultimilor leproşi din România: cum trăiesc în Tichileşti singurii 20 de bolnavi din ţara noastră care poartă în ei coşmarul unei boli covârşitoare
0
Tichileşti, un loc uitat de Dumnezeu, este şi casă, şi cimitir pentru ultimii leproşi din România. Odată cu ultimii bătrâni se va stârpi şi boala care a băgat în sperieţi o Europă întreagă: lepra, care a lăsat mii de făpturi mutilate şi tot atâtea suflete ciuntite.
Singura leprozerie din România este ascunsă între dealurile cu păduri de tei şi salcâm din Isaccea, la o distanţă de 1,5 km faţă de drumul european Tulcea-Isaccea-Măcin-Brăila-Galaţi.
Pătrunderea leprei în ţara noastră s-a petrecut mult mai târziu decât în celelalte ţări europene, învecinate nouă, aflăm de pe site-ul unităţii medicale. Primul document cert cu referire la existenţa acestei boli în ţara noastrã datează din anul 1816, când dr. Caracaş a semnalat prezenţa a două cazuri de lepră în Bucureşti. Se pare că bolnavii proveneau din Ungaria, furios bântuită de lepră între secolele al XI-lea şi al XVI-lea.
O a doua poartă de intrare a leprei în ţara noastră a fost Levantul. Lepra a fost adusă fie de navigatori, fie pe uscat de către armatele turceşti. La fel de bine ar fi putut ca lepra să fie adusă din ţările de la răsărit. Primele leprozerii au apărut în Transilvania, în anii 1454, apoi ele s-au înmulţit cu cele de la Sibiu şi Cluj.
Prima leprozerie
În 1897, autorităţile medicale române au decis luarea primelor măsuri de profilaxie publică faţă de lepră, decretând înfiinţarea unei leprozerii în localitatea Răchitoasa, judeţul Galaţi, mutată la începutul secolului al XX-lea, la Tichileşti, lângă Isaccea, în judeţul Tulcea, din Dobrogea. În 1916, ocupanţii bulgari ai Dobrogei au distrus leprozeria. Între 1918 şi 1928 leprozeria a funcţionat la Lărgeanca, în Basarabia. În 1928, leprozeria a fost înfiinţată la Tichileşti. De atunci, funcţionează fără întrerupere.
Vârsta celor aproximativ 20 de bolnavi care sunt trataţi aici variază între 45 şi 85 de ani. Datorită tratamentului la care sunt supuşi pacienţii, s-a reuşit oprirea evoluţiei clinice şi stoparea transmiterii bolii la descendenţi, în cele mai multe dintre cazuri, ceea ce a reprezentat o etapă deosebit de importantă în eradicarea leprei în ţara noastră.
Spitalul Tichileşti nu mai este o leprozerie, în accepţiunea veche a termenului, adică un loc de izolare. Aici, pacienţii sunt îngrijiţi şi primesc tratament de specialitate. Începând cu anul 2005, în unul din vechile pavilioanele ale spitalului funcţionează cel mai modern cămin de bătrâni din judeţul Tulcea, proiect realizat cu fonduri europene de dr. Răsvan Vasiliu.
Mai citiţi:
REPORTAJ Spitalul Tichileşti, acasă la ultimii leproşi din România. Acolo unde nimeni nu alege
Se încarcă comentariile...
