Tulcea

articolul anterior articolul urmator

VIDEO Noul pod care leagă Tulcea de Brăila-Galaţi, filmat de pe ambele maluri ale Dunării

0
24 Sep 2019 13:45:45
Autor: Sinziana Ionescu

Imagini noi arată Dunărea în zona în care se ridică podul dintre Brăila-Galaţi şi Tulcea. Construcţia va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea, scurtând astfel semnificativ drumul dintre provinciile istorice.

Filmarea a fost realizată de Leopold Balaes, un operator video profesionist din Tulcea. Drona surprinde imagini de pe ambele maluri ale Dunării, unde se construiesc picioarele de pod. 

Lucrările demarate la sfârşitul anului 2018 au început cu defrişarea locului unde vor fi amplasate picioarele podului de pe malul dobrogean, apoi a venit rândul arheologilor să intre pe teren. 

Aceştia au scos la iveală morminte şi obiecte aparţinând unor culturi străvechi, iar vestigiile vor fi păstrate la Muzeul de Istorie şi Arheologie de la Tulcea. 

GALERIE FOTO CU DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DE LA JIJILA-GARVĂN 

Noul pod proiectat peste Dunăre va uni judeţele Brăila-Galaţi de Tulcea, în zona Jijila, şi ar urma să fie inaugurat în 2021. Proiectul presupune amenajarea, în total, a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul judeţului Tulcea. 

Deasupra Dunării va fi o porţiune de 2 kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecţii giratorii, plus 33 de poduri, podeţe şi pasaje. Pe malul Tulcei va exista şi o staţie automată de taxare. 

Lucrările de pregătire a terenului au început din decembrie 2018. Podul care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Contractul de proiectare şi execuţie a fost atribuit asocierii dintre firmele Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia). Va fi cel mai scump pod din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării (după Porţile de Fier). 

Jijila aspiră la statutul de suburbie pentru Brăila şi Galaţi

Actualmente, orice drum la Galaţi sau Brăila implică trecerea Dunării cu bacul, ceea ce ridică durata călătoriei la o oră şi jumătate pentru 20 kilometri, dacă eşti norocos. În Jijila şi Garvăn, proprietăţile au încă un preţ scăzut. Loturi de teren de 1.000 metri pătraţi s-au vândut cu 6.000 euro, iar teren mai mult (1.250 mp) cu o casă bătrânească pe el costă cam 17.000 euro. Deocamdată, „suburbia“ Jijila nu are decât gaze şi apă, dar sunt proiecte depuse pentru canalizare şi asfalt în toată comuna.

Primarul din Jijila, comuna tulceană unde va ateriza podul suspendat peste Dunăre, speră în dezvoltarea comunei sale odată cu terminarea podului. Comuna Jijila are două sate în componenţă - Jijila şi Garvăn, cu o populaţie totală de 5.600 locuitori. Costică Deacu, inginer silvic de profesie, spune că Jijila este foarte promiţătoare pentru cei care vor să se stabilească aici.

„Zona este pitorească şi deosebit de frumoasă, cu vestigii arheologice şi posibilitatea de a face turism, pescuit şi agricultură. Lângă noi este Parcul Naţional Munţii Măcinului, unde se găsesc cei mai vechi munţi din România - Munţii Hercinici. Pe teritoriul nostru se află cetatea Dinogeţia şi urme ale diferitor civilizaţii antice. Până la Brăila şi Galaţi vom face doar 10-20 minute pe pod, aşa că argumente sunt destule pentru ca orăşenii sătui de aglomeraţie să vrea să se retragă în <suburbie>“, arată primarul Costică Deacu.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a transmis în teritoriu decizia de expropriere din 8 ianuarie 2019 pentru imobilele proprietate privată aflate pe coridorul lucrării. Un număr de 400 persoane (fizice şi juridice), proprietari de teren intravilan şi extravilan, în special arabil, din localităţile Brăila, Vădeni (judeţul Brăila), Smârdan sau Jijila (judeţul Tulcea), vor fi despăgubite de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, cu suma totală de 10.348.064 lei, pentru o suprafaţă totală de 642.293 mp teren.

Proiectul, detaliat

Lungimea totală a traseului „Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila“, cum este numită lucrarea de utilitate publică de interes naţional, este de 23,413 kilometri. Acesta este împărţit în două secţiuni: drumul principal Brăila-Jijila şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin. Pe ambele secţiuni de drum, viteza maximă permisă va fi de 80 km/h. 

Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19,095 kilometri, cu 4 giratorii şi 1 nod rutier. Până la km 7+940 va avea 2 benzi de circulaţie pe fiecare sens, iar de acolo - câte una pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,328 kilometri şi are o bandă de circulaţie pe fiecare sens, cu 2 intersecţii.

Podul suspendat va fi poziţionat pe drumul principal Brăila-Jijila, între km 4+596,10 şi km 6+570,52, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (măsurat de la Sulina). Lungimea sa totală va fi de aproape 2 kilometri, mai exact 1.974,30 metri. Dintre aceştia, 489,65 metri reprezintă deschiderea laterală pe malul dinspre Brăila, iar 364,65 metri - cea de pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, fiecare în lungime de 110 metri. Podul suspendat va avea o înălţime de cel puţin 38 metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării. Lăţimea totală a podului suspendat va fi de 31,70 metri. 

Calea pe pod va avea 22,00 metri, fiind alcătuită din 4 benzi de circulaţie de 3,50 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3,00 metri. Acestora li se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,80 metri fiecare. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării. 

 

Descoperirile arheologilor

„Cele mai vechi vestigii pot fi legate de o necropolă plană de inhumaţie datată probabil în perioada timpurie a epocii bronzului. Defuncţii au fost depuşi în poziţie chircită, deasupra lor fiind presărat din abundenţă ocru“, a descris anterior arheologul Sorin Ailincăi, directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ (ICEM) Tulcea.

Tot din epoca bronzului datează câteva amenajări atribuite culturilor Noua sau Coslogeni (sec. XVI-XI î.Hr.). Cea mai mare parte a vestigiilor descoperite datează însă din perioada romană timpurie (sec. I d.Hr.). „Acestei secvenţe cronologice îi sunt atribuite atât locuinţe de tip bordei, cât şi multe gropi - unele de dimensiuni impresionante (adâncimi de peste 3 m) în care au fost descoperite şi schelete de animale mari (cornute mari, cai) aflate în conexiune anatomică“, explică specialistul tulcean. 

Smârdanul istoric

Dunărea se îngustează la Smârdan, vecinul Jijilei, unde funcţionează bacul. Acesta va rămâne să deservească locuitorii pentru care podul va fi prea îndepărtat. Smârdan este cunoscut pentru semnificaţia sa istorică: pe aici a intrat Armata Română în Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, când a preluat provincia fostă otomană în administrare românească. Smârdan se numea pe atunci Ghecet („vad“, în turcă), iar Carol I a urmărit traversarea privind de pe malul celălalt. Când trupele au ajuns în siguranţă în Dobrogea şi au constatat că populaţia îi aşteaptă cu braţele deschise, suveranul României a trecut şi el Dunărea, păşind la Ghecet. 

14 Noiembrie 1878. Trecerea Dunării spre Ghecet (Smârdanul de azi), în Dobrogea Sursa wikipedia.org

Pe aceeaşi temă: 
 
VIDEO Imagini din dronă cu şantierul podului peste Dunăre de la Tulcea. În ce stadiu sunt lucrările începute în 2018 
 
Finanţarea podului suspendat peste Dunăre a fost aprobată de Comisia Europeană. Documentul oficial

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii