Adevărul despre drama româncelor care muncesc ca îngrijitoare în Italia: „Multe dintre ele au nenorocul de a fi abuzate“

Multe dintre femeile din România plecate la muncă în Italia suferă şi din pricina despărţirii de familia de acasă

Leontin Cojocea, preşedintele Asociaţiei CASCRI (Centrul de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români în Italia), a vorbit la Drobeta Turnu Severin, într-un scurt interviu, despre problemele românilor din afara graniţelor ţării, dar şi despre femeile care sunt abuzate în Italia.

Reporter: Cu ce probleme se confruntă românii care trăiesc în Italia?

Leontin Cojocea: Problemele românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării sunt aceleaş,  ca cele ale românilor din România, poate puţin diferite din anumite aspecte, doar pentru faptul că lucrează în Italia sau pentru faptul că se găsesc în străinătate. Dar românii  care trăiesc în afara graniţelor ţării au acelaşi probleme şi mă refer la respectarea drepturilor cetăţenilor, la respectarea legislaţiei române, la informarea şi sprijinirea lor, la ajutorarea cetăţeanului în general. Cetăţeanul de rând are nevoie de sprijinul autorităţilor, al statului român, indiferent unde s-ar afla.

Rep: Cetăţenii români sunt trataţi bine de autorităţile italiene?

L.C.: Pot să vă spun că românii în Italia au avut şi au în continuare un sprijin în autorităţile şi instituţiile italiene pentru că acestea, în momentul în care sunt solicitate într-un anume caz, intervin rapid. Ceea ce din păcate nu pot să spun de instituţiile şi autorităţile române şi vă spun lucrul acesta din experienţă. Există această cutumă în România pe  care vreau să o subliniez, în momentul în care te adresezi autorităţilor uneori ezită, alteori chiar nu răspund.

Rep: Am văzut că aţi luat poziţie faţă de româncele care cad victime ale traficanţilor de carne vie în Italia. Era vorba atunci de un denunţ la Parchetul din Ragusa prin care aţi cerut autorităţilor judiciare să intervină în cercetarea ororilor care se petreceau pe câmpurile din Ragusa, unde româncele erau exploatate şi violate. Care mai este situaţia acum?

V.C.: Este una din problemele românilor din afara graniţelor ţării şi în general o problemă a femeilor care au ales drumul străinătăţii şi au ales să desfăşoare această activitate de îngrijire la domiciliu a familiilor din Italia.  Este până la urmă şi o problemă de legislaţie, de aplicare şi de respectare a drepturilor, este o problemă de cunoaştere a drepturilor şi obligaţiilor  şi este o problemă extrem de delicată. Este foarte greu să intri în  casa cuiva şi să verifici un raport de  muncă. Dacă lucrul acesta poţi să îl faci cu uşurinţă într-o fabrică, să intri în domiciliul angajatorului, să-i zic aşa, este foarte greu ca să verifici acel raport de muncă.

Multe dintre aceste femei sunt tratate foarte rău, au nenorocul de a fi abuzate, foarte multe femei nu ştiu cum să iasă din situaţia în care se află. Vorbim, de exemplu de Sicilia, unde noi am intervenit acum doi făcând un denunţ, unde 5000 de femei erau sclave pur şi simplu. Vorbim de o sclavie sexuală incredibilă pentru ziua de astăzi. Am discutat această problemă şi la Bucureşti cu ocazia unei conferinţe, o problemă pe care noi de altfel tot timpul am prezentat,  solicitând autorităţilor să intervină. Au intervenit, din păcate rezultatele încă nu le-am văzut.

Rep: Ce le-aţi sfătui pe românce să facă atunci când aleg să vină în Italia ca îngrijitoare şi în general pe un cetăţean român care pleacă să muncească în străinătate?

V.C.: În primul rând le-aş sfătui să se gândească de două ori înainte de a pleca. Un al doilea lucru pe care l-aş menţiona şi care este foarte important este cunoaşterea atât a drepturilor, cât şi a obligaţiilor. Un cetăţean român care părăseşte teritoriul naţional şi se deplasează în străinătate cu scopul de a munci, de a câştiga un ban trebuie să ştie că nu are numai drepturi, are şi obligaţii.

Nerespectarea obligaţiilor atrage de la sine nerespectarea drepturilor şi nerespectarea drepturilor face ca persoana respectivă să devină sclava unui sistem. Toate aceste persoane care nu au un contract de muncă, care desfăşoară aceste activităţi lucrative în casă au fost numite cândva fantome. Nu sunt fantome, sunt doar invizibile sistemului şi foarte greu de verificat şi controlat . Nu poţi să intervi dacă nu intervine un denunţ şi acel denunţ în general ori vine prea târziu ori nu vine deloc.