Ce s-a ales de comoara furată acum patru ani din Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Turnu Severin

În celebrul jaf de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin încă nu s-au identificat hoţii. Şase angajaţi ai muzeului au fost cercetaţi timp de patru ani şi în final procurorul de caz a dispus clasarea cauzei penale faţă de aceştia.

În iunie 2014, conducerea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin anunţa că a sesizat poliţia despre dispariţia unui număr de aproape 600 de monede din aur şi argint, dar şi o braţară dacică din argint, care fac parte din tezaurul monetar al insituţiei. Lipsa acestor piese a fost depistată la un inventar efectuat cu ocazia ieşirii la pensie a unuia dintre specialiştii muzeului.

Valoarea de inventar a pieselor dispărute este de 45.500 de lei, însă colecţionarii oferă sume uriaşe pentru astfel de obiecte extrem de valoroase.

Din colecţia impresionantă de circa 90.000 de piese a muzeului au dispărut, mai exact, 549 de monede, din care 178 din aur şi 371 din argint, o brăţară dacică din argint cu cap de lup şi o fibulă datând din anul 80 i.Ch care fac parte din Tezaurul de la Izvorul Frumos, 203 monede: ducaţi veneţieni din aur (anii1300-1400) florini ungureşti din aur (anii 1300-1440), guldeni germani din aur (anii 1350-1400), groşi sârbeşti de argint, ducaţi din argint de pe timpul lui Mircea cel Bătrân, accele argint (anul1400) din Tezaurul Dudaşul Schelei,  130 monede ducaţi veneţieni din aur (anii 1380-1400), florini ungureşti din aur, ducaţi argint din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (anii 1380-1420), groşi sârbeşti din argint, 158 de monede: ducaţi din aur (Olanda anul 1700), zechini veneţinei din aur (anul 1700), monede din argint din timpul Imperiului Otoman (anul 1800) din tezaurul de la Gornenţi, 66 de monede austriece din aur şi din argint din Tezaurul de la Balta.

Ancheta internă făcută la vremea respectivă la nivelul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier indica faptul că furtul s-a comis în perioada 2010-2014. Muzeul este în reabilitare şi este foarte posibil ca acest furt să se fi comis în perioada când piesele instituţiei au fost mutate şi adăpostite în diverse depozite din oraş.

Suspecţi, câţiva angajaţi ai muzeului

În august 2014, IPJ Mehedinţi preciza că are câţiva suspecţi în acest dosar, angajaţi ai muzeului, o parte din ei specialişti de marcă ai acestei instituţii. Unul din ei era cel care a sesizat dispariţia pieselor şi care, culmea, s-a trezit apoi târât în acest dosar ca inculpat. Aşa se face că timp de patru ani aceşti oameni au fost nevoiţi să suporte zeci de interogatorii şi să plătească bani grei avocaţilor angajaţi în dosar. Ancheta efectuată de poliţiştii de la Serviciul de Investigaţii Criminale nu a scos însă nimic la iveală în tot acest timp. La solicitarea jurnaliştilor Adevărul, în baza Legii 544/2001 privind liberal acces la informaţiile de interes public, IPJ Mehedinţi a răspuns sec, fără să detalieze “propunerile legale” despre care face vorbire:

“Vă comunicăm faptul că, dosarul la care faceţi referire în solicitarea dumneavoastră a fost înaintat la începutul anului 2018 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, cu propunerile legale”.

Ce spune Parchetul

Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin face câteva precizări în acest caz. În lipsa unor probe concludente, procurorul de caz a dispus în data de 23.03.2018 clasarea cauzei penale faţă de cei şase angajaţi şi a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor faţă de persoane necunoscute. În acest sens a fost constituit dosarul penal nr. 1549/P/2018, aflat în prezent la organele de cercetare penală din cadrul IPJ Mehedinţi – Serviciul de Investigaţii Criminale.

Audiaţi în dosar au fost şi angajaţi ai firmei care se ocupa de reabilitarea instituţiei. Cercetările duceau însă spre un angajat al muzeului, un cunoscător al acestor valori, care fără doar şi poate a profitat din plin de debandada creată o dată cu mutarea tuturor pieselor din muzeu în diverse depozite din Turnu Severin. Cel mai probabil însă, aceste piese extrem de valoroase au fost trecute graniţa şi vândute pe piaţa neagră a colecţionarilor  pe sume fabuloase. Între timp, pe dosarul poliţiştilor s-a aşternut praful de-un deget, iar şansele care autorul jafului să mai fie identificat sunt reduse.

S-a furat şi sabia generalului Cerchez

Nu este prima dată când Muzeul Regiunii Porţilor de Fier este zguduit de un asemenea scandal. În anul 1992, severinenii au fost scandalizaţi de furtul unei piese extrem de valoroase din colecţia acestui muzeu. Este vorba de sabia pe care generalul turc Osman Paşa atunci cand a capitulat şi s-a declarat prizonier în timpul Războiului de  Independenţă,  a predat-o generalului român Mihail Christodulă Cerchez, comandant al trupelor române la Plevna.

IPJ Mehedinţi a declanşat la vremea respectivă o amplă anchetă pentru identificarea autorului furtului, dar dosarul a rămas cu autor necunoscut.  Din cercetările efectuate în dosar se pare că furtul a fost comis la comanda unui cetăţean turc, care a ţinut să recupereze sabia lui Osman Paşa. Poliţiştii au mers pe ipoteza că fiul unei angajate ar fi fost cel care a intrat noaptea prin efracţie în clădire, printr-un geam lăsat deschis, de unde a sustras sabia, pe care a trecut-o apoi graniţa până în Grecia.

La un moment dat, oamenii legii au crezut că dosarul va fi soluţionat. Cu ocazia unei percheziţii efectuate la domiciliul unui hoţ care la vremea respectivă le dădea mari bătăi de cap cu furturile de prin consignaţii, au găsit printre alte lucruri şi o sabie. Nicolae Daniel zis “Puşcărie” , care locuia într-o casă aflată undeva în spatele muzeului, le-a declarat anchetatorilor că a furat sabia pe timpul zilei, profitând de neatenţia supraveghetoarei. La expertiza efectuată la Bucureşti s-a constatat însă că era vorba de o sabie fără valoare de patrimoniu.

Muzeul este închis

Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin este una din cele mai prestigioase instituţii muzeale din România, cu o colecţie impresionantă de peste 90.000 de piese. Nu este de mirare că hoţii au dat târcoale de-a lungul anilor în jurul acestei instituţii, care nu a fost protejată cu un sistem de supraveghere modern şi adecvat. Impunătoarea construcţie  în care este găzduit muzeul Regiunii Porţilor de Fier  este o clădire declarată monument istoric, care se află pe terasa Dunării. Muzeul de la Turnu Severin poate fi considerat un muzeu în aer liber, aici fiind descoperite construcţii importante. Parte din piesele de la muzeu provin din castrul roman Drobeta, podul construit de Apollodor din Damasc la ordinul împăratului Traian, termele romane, fortificaţia poligonală din sec. XIII d. Chr., biserica mitropoliei Severinului.

Din anul 2009, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier se află într-un proces de reabilitare cu fonduri europene, proiect prin care se doreşte ca această instituţie să constituie un produs turistic excepţional pentru turiştii care ajung la  Drobeta Turnu Severin. Consiliul Judeţean Mehedinţi, în subordinea căruia funcţionează instituţia muzeală, nu a reuşit să finalizeze la timp aceste lucrări, muzeul fiind închis la această oră, iar lucrările sunt continuate, ca sancţiune, cu fonduri de la bugetul judeţului.