FOTO VIDEO Cetatea Severinului, distrusă de Suleyman Magnificul, scoasă la lumină cu fonduri europene. Istoria locului unde Dunărea a fost îmblânzită de Apolodor din Damasc
0
Drobeta-Turnu Severin te cucereşte din prima clipă datorită istoriei acestor locuri fabuloase. Cetatea Severinului, Castrul Drobeta, Piciorul Podului lui Traian sunt doar câteva dintre motivele pentru care merită poposit în oraşul-port de la malul Dunării. În acest episod din campania ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă” vă invităm să poposim în aceste locuri.
Dacă ajungi în Drobeta-Turnu-Severin nu poţi rata centrul istoric al oraşului. O plimbare de-a lungul Dunării înseamnă şi un popas la Cetatea Severinului, ale cărei ziduri bine structurate, de o masivitate impresionantă îţi taie răsuflarea.
Primăria oraşului a căutat fonduri europene pentru a scoate la lumină cea mai de preţ moştenire a acestor locuri: istoria. Astfel, de circa trei ani, Cetatea Medievală şi în imediata apropiere – Palatul Cultural “Theodor Costescu” – au intrat într-un amplu proces de reabilitare cu fonduri europene, în valoare de 14 milioane de euro, şi sunt pe cale să devină un produs turistic de mare valoare.
"Suntem în plin process de reabilitare. Cetatea va fi pregătită pentru vizionare şi redată marelui public, iar lucrarea este una foarte complexă. Sunt convins că finalizarea ei va însemna un aflux de turişti pentru municipiul Drobeta-Turnu-Severin şi integrată într-un circuit turistic, care s-ar compune din Cetatea Medievală, Castrul Roman, Muzeul Porţilor de Fier şi Castelul Artelor, sunt convins că vor reprezenta unul din traseelede atracţie turistică din municipiul nostru", spune Nicolae Paponiu, city managerul oraşului Drobeta-Turnu-Severin.
Monede scoase la suprafaţă
La câteva săptămâni de la demararea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a Cetăţii Medievale a Severinului s-au făcut şi primele descoperiri importante. Au fost găsite 159 de monede care circulau pe piaţă în secolul al XVI-lea prin această parte a Europei. Potrivit arheologilor mehedinţeni, monedele scoase la suprafaţă ar putea fi ale unui locuitor din Cetatea Severinului care le-ar fi pierdut după atacul nimicitor al armatei turcilor lui Soleyman Magnificul din anul 1524. „După primele cercetări sunt piese de la începutul secolului al XVI-lea, nu am putut să ne dăm cu precizie seama despre ce an este vorba deoarece erau oxidate. Totuşi, bănuim că monedele sunt legate de căderea Cetăţii Severinului din anul 1524, atunci aceasta a fost asediată de către turci. Cel care le deţinea probabil că a pierdut săculeţul din pânză, pentru că pe unele monede se observă firele şi textura de la ţesătură” a declarat Gabriel Crăciunescu, director adjunct al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta-Turnu-Severin.
Epoca medievală
O dată cu formarea regatului ungar şi a voievodatelor valahe, Cetatea Severinului a constituit prilejul unui război purtat de-a lungul mai multor generaţii între voievozii olteni (Litovoi, Barbat, apoi Basarab I) şi unguri, război încheiat la Posada. Apoi românii vor lupta cu Imperiul Otoman, ce ameninţa zona Dunării. În acest context, cetăţile de pe malurile fluviului, din zona Porţilor de Fier şi până la Calafat au început să fie refăcute.
În momentul în care ungurii au atacat Oltenia şi au cucerit Cetatea Severinului, Andrei al II-lea al Ungariei a organizat Banatul de Severin. Primul ban de Severin, Luca, a fost menţionat în 1233. Anul 1233 poate fi luat ca data de naştere a unei noi cetăţi peste ruinele Drobetei, sub numele de Severin (Severinopolis) (ceea ce a stat şi la baza Banatului de Severin, Terra Zeurino, Ţara Severinului). Numele de Severin a fost preluat în amintirea împaratului Septimiu Sever, cel care ridicase Drobeta la rangul de colonie.
Cea mai importantă redută strategică de pe Dunăre
În 1247 regatul ungar i-a adus în ţară pe Cavalerii Ioaniţi, dându-le reşedinţa la Severin, unde aceştia vor construi Cetatea Medievală a Severinului (Castrul Zeurini menţionat în Diploma Cavalerilor Ioaniţi din anul 1247), puternică fortăreaţă, în incinta căreia a fost construită şi o biserică gotică, probabil sediul episcopiei catolice de la Severin, care s-a aflat aici pâna în anul 1502. Cavalerii se vor retrage în 1259, cetatea ramânând în bătaia tunurilor turcilor, bulgarilor şi tătarilor ce voiau să treacă Dunărea, respectiv a ungurilor care atacau Oltenia. Cetatea Severinului era cea mai importantă redută strategică de pe Dunăre, cucerirea ei însemnând un cap de pod în regiune şi posibilitatea înaintării spre noi cuceriri. La sfârşitul secolului al XIII-lea regele Ştefan al Ungariei a purtat cinci războaie cu ţaratul bulgar pentru apărarea Cetăţii Severinului.
Turcii lui Suleyman Magnificul au devastat cetatea
După căderea Constantinopolului în anul 1453, atacurile asupra cetăţilor dunărene s-au înteţit, Bănia mutându-se la Strehaia, ulterior la Craiova, iar populaţia Severinului migrând către Cerneţi, sat la 6 km spre nord, ce va deveni capitala districtului Mehedinţi. În 1524, după un atac devastator al turcilor lui Suleyman Magnificul, din cetatea Severinului a mai rămas în picioare doar un turn, ceea ce a dus la numirea locului de către mehedinţeni cu numele de "Turnul lui Sever". Timp de aproape 300 de ani trupul cetăţii a fost rezidit după fiecare bătălie dată aici pentru apărarea Ţării Româneşti, împotriva ungurilor şi turcilor.
Castrul Roman de la Drobeta
Reabilitarea întregului complex muzeal al Porţilor de Fier, din care face parte şi Podul lui Apolodor din Damasc şi Castrul Drobeta, este un alt proiect ambiţios al administraţiei publice locale. Şi aceste obiective istorice sunt reabilitate cu fonduri europene, cel mai probabil turiştii putând să le viziteze la sfârşitul anului 2014.
Castrul Roman a fost prima cetate ridicată din piatră în Dacia romană. O scenă de pe Columna lui Traian ce prezintă momentul inaugurării podului ( primăvara anului 105) ne arăta castrul deja construit. Este o fortificaţie de dimensiuni mici (137, 50 m x 123 m), ce cuprinde între laturile sale aproximativ 2 ha de teren. A fost un castru pentru unităţi auxiliare, unde au staţionat succesiv Cohors III Campestris, Cohors I Antiochensium, Cohors I Cretum, Cohors I Sagittariorum si altele. Ca şi structură interioară, castrul Drobeta respectă regulile construcţiei unui castru cu porţi, drumuri interioare, magazii, spital, camerele soldaţilor, praetorium şi altele.
Poarta sa principală este orientată însă spre sud, misiunea principală a castrului fiind cea de apărare a capului nordic al podului de la Drobeta. Castrul, ca şi oraşul antic Drobeta, nu a fost părăsit la anul 274. Ruinele actuale păstrează forma de cruce pe care a căpătat-o organizarea spaţiului intern în urma retragerii din timpul lui Constantin cel Mare ( 306 - 337). Ultima refacere a castrului datează din timpul împăratului Justinian I (527- 565). În acest timp, din locuinţele din jurul castrului a luat naştere oraşul antic Drobeta.
Podul lui Apolodor din Damasc
Pe malul Dunării, turiştii pot vedea şi Podul lui Traian, construit de Apolodor din Damasc, arhitectul Columnei, între primăvara anului 103 şi primăvara anului 105, pe Dunărea de Jos. Scopul construcţiei a fost de a facilita transportul trupelor române conduse de Traian şi a proviziilor necesare celei de-a doua campanii miltare de cucerire a Daciei regelui Decebal. Podul măsura 1135 de metri lungime, legând castrul Pontes de pe malul sudic (Serbia de azi) de castrul Drobeta, pe malul nordic. Aceasta din urmă devenise posesiune romană dupa primul război dacic (101-102 d.C). Conform scrierii lui Cassius Dio(LXVIII, 13,1) podul avea aproximativ 18 metri în înălţime şi 12 în lăţime, cât să permită trecerea, ca pe uscat, a unei legiuni cavaliere în marş. La cele două capete ale Podului, sudic (Pontes) şi nordic (Drobeta), au fost construite arcuri de triumf, porţi monumentale, expresie a măreţiei şi puterii romane imperiale. O altă descriere a construcţiei podului a fost făcută de Procopiu din Caesareea în lucrarea De aedificis (IV, 6). Pentru a putea pune bazele pilastrilor romanii au deviat parţial cursul Dunării folosind albia unui afluent sudic care poate fi văzut încă şi azi, în Serbia, la est de oraşul Kladova. Astfel primii 10-12 piloni au fost ridicati pe uscat. Pentru construcţia celorlalţi s-au folosit cofraje din bârne de stejar cimentate şi sisteme de pompe.
Cassius Dio consideră că Împăratul Hadrian(117-138) este responsabil de distrugerea parţială a podului pentru a proteja sudul Dunării de invazia triburilor roxolane şi lazighe. Abandonul şi distrugerea totală a podului sunt însă legate de abandonarea definitivă a Daciei (275 d.C).
Despre istoria acestor locuri a vorbit atât de frumos Alexandru Vlahuţă în lucrarea sa „România pitorească”: "E plin locul acesta de amintiri străvechi. Pe-aici au curs, acum optsprezece veacuri, legiunile romane, menite-a răsădi un popor nou în campaniile pustiite ale Daciei. Aici şi-a întemeiat mai târziu Septimiu Sever straja răsăriteana a împărăţiei lui, "Castrele Severiane", din cari se mai văd şi astăzi urme (Turnul lui Sever) în grădina publică a oraşului, aşezată deasupra portului, pe-o terasă-naltă, de unde se deschide una din cele mai frumoase privelişti pe Dunăre. Aici a fost odată capitala Olteniei, scaunul vestiţilor bani ai Severinului, a căror obârşie se pierde în adâncimea vremii, dincolo de descălecătoare.
Aici, pe pământul acesta, sfinţit de jertfe mari şi de preţioase amintiri, se ridică azi Turnu-Severin, unul din cele mai însemnate porturi ale României, oraş apusan, cu clădiri frumoase, cu şcoli măreţe, cu uliţi largi şi drepte — cetate întărită odinioară, apărată de-un şant adânc pe care, la vreme de primejdie, îl umplea într-o clipă la Dunărea, puind-o astfel subt o pavăză de apă din toate părţile, strângând-o la sân, ca pe-un copil iubit, sub braţul ei ocrotitor”.
Iată şi câteva trasee turistice pe care le puteţi parcurge odată ajunşi în zonă:
Portul Drobeta-Turnu- Severin – Parcul Rozelor – Monumentul Eroilor – Fântâna Cinetică – Palatul Cultural "Theodor Costescu" – Cetatea Medievală - Muzeul de Artă – Muzeul Regiunii Porţilor de Fier / Castrul Roman / Piciorul Podului de la Drobeta.
Portul Drobeta-Turnu- Severin – Parcul Rozelor – Monumentul Eroilor – Fântâna Cinetică – Palatul Cultural "Theodor Costescu" - Catedrala Episcopală "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" - Castelul de Apă - Zona de promenadă Crişan - Obelisc
Drobeta -Turnu -Severin – Porţile de Fier (Gura Văii) – Mănăstirea Vodiţa – Orşova – Eşelniţa – Şviniţa – Cazanele Mari – Cazanele Mici
Drobeta -Turnu-Severin – Baia de Aramă – Ponoarele – Prejna
Drobeta-Turnu-Severin - Cireşu - Peştera Epuran – Peştera Topolniţa
Drobeta –Turnu- Severin – Schitul Topolniţei – Mănăstirea Strehaia – Mănăstirea Gura Motrului
În Drobeta Turnu Severin, există mai multe pensiuni şi hoteluri, unde vă puteţi caza, o parte din ele fiind amplasate chiar în vecinătatea centrului istoric. Mai multe informaţii puteţi afla pe www.turistinfo.ro. Pentru iubitorii preparatele din peşte, Severinul este locul ideal, din meniul restaurentelor nelipsind saramura de peşte şi alte reţete specifice locului. Nu puteţi rata nici restaurantele cu specific sârbesc, unul din ele fiind amplasat pe DN 6, la ieşire din Drobeta-Turnu-Severin spre Timişoara.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Mai puteţi citi şi:
FOTO VIDEO Totul despre Dunărea la Cazane. Chipul lui Decebal şi Mânăstirea Mraconia
Se încarcă comentariile...
