Cum au fentat miliţienii un ordin dat de Partidul Comunist pentru stârpirea furturilor de energie electrică. Cazul unei comunităţi de ţigani extrem de sărace

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cum se muncea în agricultură înainte de 1989 FOTO TVR
Cum se muncea în agricultură înainte de 1989 FOTO TVR

Şi înainte de 1989, oamenii legii se confruntau cu numeroase cazuri de furt din sistemul de furnizare a energiei electrice. Dumitru Tudor, fost ofiţer de miliţie, actualmente detectiv particular în Drobeta Turnu Severin, povesteşte despre “Acţiunea Recea” a Miliţiei Judeţene Mehedinţi pe linia combaterii furtului de curent electric şi produse agricole, care s-a organizat la vremea respectivă la sesizarea primul secretar de partid.

Dumitru Tudor povesteşte că în satul Recea, din judeţul Mehedinţi, trăia o mare comunitate de rromi, oameni sărmani, care lucrau la CAP-ul din localitate. Aveau copii mulţi şi locuiau în case care semănau mai mult a bordeie, într-o sărăcie lucie. Trăiau din ce furau, din lanurile de porumb, pe care tot ei, le lucrau. Neavând bani, se legaseră ilegal la reţeaua de curent electric, încercând să îşi lumineze casa, cu un bec, două, de aparatură de uz casnic nefiind vorba.

Se legaseră ilegal la reţea

Situaţia era cunoscută de toată lumea, dar autorităţile închideau ochii. Cu porumbul furat, ascuns în gropi, sub bordeiele lor, creşteau un porc şi câteva găini, pe lângă casă. Iarna se încălzeau cu nişte tulugi (cioate de coceni) sau beţe de floarea soarelui. Alţii făcuseră rost de câte un BCA, din care improvizau un radiator electric, soluţie de supravieţuire, în sărăcie.

“Când Ordinul vinea de la Partid, şi încă, de la omul numărul unu în partid, nu puteai să te opui, să nu iei măsuri. Sarcina a căzut, pe capul ofiţerilor, de la Serviciul Pază şi Ordine. Au urcat, zeci de ofiţeri şi subofiţeri de miliţie, în autobuze şi, hai la Punghina, să prindem hoţii de curent şi produse agricole. Cei de la Întreprinderea Reţele Electrice (IRE) au dat şi ei câţiva oameni, care aveau sarcina, să-i dezlege de la reţeaua electrică, pe <<răufăcători>>.  Au intrat în forţă, în comunitatea de ţígani. Atât le-a trebuit ţiganilor. S-au mobilizat rapid, au ieşit cu puzderia de puradei în faţa miliţienilor, şi au început bătaia cu aceştia. Aruncau, la propriu, cu copii mici, de câţiva anişori, în miliţieni, de-i îngroziseră”, povesteşte fostul ofiţer de miliţie judiciară.

Cum a trecut urgia

Situaţia scăpase de sub control şi sub nicio formă această acţiune în forţă nu s-a fi rezolvat cu bine. Dumitru Tudor, bun cunoscător zonei, dar mai ales un judiciarist experimentat, şi-a sfătuit colegii să schimbe tactica de lucru:

“Vă retrageţi oamenii la autobuze şi mă aşteptaţi până rezolv problema. L-am luat pe primar şi am plecat în ţigănie. Eram recunoscut şi respectat de ţigani, primarul, la fel. I-am adunat pe capii de familie şi le-am explicat ce este de făcut, să treacă urgia. Ne-a trimis primul secretar să vă confiscăm porumbul şi să vă dezlegăm de la curent. Nu vă mai opuneţi, îi lăsaţi pe cei de la IRE să-şi facă oamenii treaba, nu vă amendăm, nu vă facem dosare penale. Între timp, primarul aduce două tractoare cu remorci, voi le umpleţi cu porumb, facem poze, proces verbal că l-am predat la magazia CAP-ului şi gata. După ce plecăm noi, vă legaţi din nou la curent, iar la noapte, primarul îşi retrage paznicii din tarlale, iar voi mergeţi şi vă refaceţi recolta, să aveţi cu ce vă creşte copii la iarnă” .

Ofiţerii de la criminalistică au fotografiat totul, apoi s-au dus cu tractoarele la magazia CAP-ului, au descărcat remorcile, s-au făcut poze, proces verbal de predare, etc. Aşa s-a finalizat “Acţiunea Recea” şi toată lumea a fost mulţumită. 

Turnu-Severin



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite