Destinul ca-n filme al fondatoarei „turismului rural românesc”. Ce spune despre ea ambasadorul Israelului FOTO
0
Fondatoarea ANTREC România – prima organizaţie de agroturism din ţară - Mioara Vişan Stoian a murit în cursul acestei săptămâni, la vârsta de 86 de ani. Împreună cu fiica sa, Marilena (Maria) Stoian, a promovat pentru prima dată în ţara noastră conceptul de turism rural.
Printre cei care deplâng trecerea în nefiinţă a „Doamnei turismului românesc” se află şi ambasadorul Israelului: „Excelenţa Sa David Saranga a aflat cu tristeţe vestea morţii dnei Mioara Vişan Stoian, fondatoarea ANTREC România, prima organizaţie de agroturism din ţară. Legaţi de o prietenie care a durat peste 20 de ani, domnul Ambasador a întâlnit-o pentru ultima dată în urmă cu doi ani, înainte de debutul pandemiei. Ea a fost un om extraordinar, dedicându-şi viaţa promovării frumuseţii rurale a României. Fie amintirea sa binecuvântată!”, a postat Ambasada Israelului în România pe contul de Facebook, mesaj care se regăseşte şi pe contul diplomatului.
GALERIE FOTO CU MIOARA STOIAN VIŞAN - FONDATOARE ANTREC ROMÂNIA
ANTREC (Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural) România, a cărei vicepreşedinte era, a menţionat: „Un destin împlinit s-a ridicat la cer, lăsând în urma domniei sale realizări şi poveşti de viaţă pe care ni le-a împărtăşit cu zâmbet şi cu tâlc. Familia turismului rural românesc va păstra vie amintirea doamnei Mioara, un om care a schimbat mentalităţi şi a deschis porţile ospitalităţii turismului rural”.
Mioara Stoian Vişan s-a născut la 5 mai 1936, în Turnu Severin şi a murit miercuri, 16 februarie 2022, în Bucureşti, fiind înmormântată în Tâncăbeşti - Snagov, judeţul Ilfov. Avea doi copii, un băiat şi o fată şi două nepoate gemene.
În urmă cu aproximativ trei decenii, a luat decizia de a se muta în zona Moeciu - Bran, moment care i-a marcat definitiv destinul. Şi nu doar destinul său a fost schimbat odată cu mutarea la Moeciu, ci al întregii familii, al locuitorilor din zonă şi al turismului românesc în ansamblul său, Mioara şi fiica sa Marilena fiind cele care au pus bazele unicei forme de turism dezvoltată oficial de la zero, după Revoluţie, în ţara noastră - turismul rural - imaginea României autentice.
Mioarei Stoian Vişan, care a deţinut şi funcţia de preşedinte ANTREC Braşov, fiind şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Naţionale a Femeilor din Mediul Rural (ANFMR) îi aparţine expresia: „Cine nu a mers într-o vacanţă la ţară, a trăit degeaba!”.
Vacanţa în „Rai”
După ce a visat o viaţă să fie profesoară într-un sătuc de munte, la 54 de ani, Mioara Stoian Vişan şi-a împlinit o parte din vis, acela de a respira un aer mai rarefiat, la altitudini mai mari.
S-a născut într-o zonă de câmpie, pe malurile Dunării. Aici a copilărit, şi la bunicii de la Malovăţ - Mehedinţi, până la absolvirea liceului. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie de la Craiova - Limba şi literatura română, fiind învăţătoare, bibliotecară şi profesoară de limba română în Băileşti, Otopeni şi Bucureşti.
După o carieră de 36 de ani, destinul i s-a schimbat în urma unui concediu petrecut alături de familie, la munte. S-a întâmplat să fie în zona Bran – Moeciu, în căutarea amintirilor din copilărie din ţinuturile natale olteneşti, cu poveşti depănate la gura sobei.
„Fiica mea şi-a dorit o vacanţă la ţară, pe care i-am oferit-o şi aici avea să se schimbe destinul nostru”, avea să amintească Mioara Stoian Vişan în cadrul mai multor interviuri când a fost întrebată cum a început povestea turismului rural românesc. Era în vara anului 1989. Nu ajungeau pentru prima dată la Bran, mai veniseră aici şi în trecut, în tabără, cu elevii profesoarei de limba română. Doar că în acel an s-au cazat într-o casă a unei bătrâne, de pe culmea unui deal, bucurându-se de peisajele unicat ale zonei cu pajişti şi flori şi culori incredibile.
„În acel an totul părea diferit. În jurul nostru se desfăşurau cele două creste ale Bucegilor şi Pietrei Craiului şi am realizat că în această zonă era Raiul pe pământ”, avea să menţioneze într-un articol apărut în 2015, în publicaţia „România rurală” a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală
Un destin împlinit datorită unui vis
Un an mai târziu, fiica sa a plecat în Africa, ca director la o fabrică de geamuri din Zimbabwe. Câştiga atât de bine că a început să trimită acasă diurna. Astfel s-a născut ideea achiziţiei unui teren, după Revoluţie, în Bran - Moeciu, pentru o casă de vacanţă. S-a întors însoţită de fiu şi au achiziţionat un teren de 10.000 mp şi o căsuţă din bârne, cu două cămăruţe şi toaletă în curte, descoperită în Podul Şimonului.
A fost începutul unui vis împlinit care ulterior s-a numit Pensiunea „Santa-Maria” ce avea să devină prima pensiune clasificată din România. Astăzi, aceasta este un veritabil muzeu al autenticităţii meşteşugurilor colecţionate de-a lungul anilor de Mioara Stoian Vişan.
„Nu ştiu dacă am ales eu sau destinul. Cred că a fost destinul. După 36 de ani de catedră în Bucureşti, susţinând prin puterea exemplului personal o idee a fiicei mele, am promovat cu convingere acest concept de turism rural”, avea să menţioneze peste ani Mioara Stoian Vişan începuturile aventurii turismului rural.
Lupta cu mentalităţile şi învăţarea din greşeli
Un an mai târziu de la achiziţia de la Bran - Moeciu, fiica Mioarei Stoian Vişan s-a întors din Africa şi, deşi nu ştiau mai nimic despre turism, dar conştiente de potenţialul incredibil al zonei, s-au gândit să-şi încerce norocul în acest sector. În urma unui afiş la Casa Studenţilor din Bucureşti s-au trezit cu 40 de studenţi. Puşi în faţa faptului împlinit, i-au cazat pe la cunoştinţe şi au început să înveţe din greşeli.
Fără maşină sau telefon, dar cu ajutor din partea primarului de atunci şi al soţiei acestuia, familia Olteanu, ambii de profesie învăţători, au început să bată din poartă în poartă, ca să-i convingă pe localnicii, mai ales pe cei din Moeciu, despre avantajele promovării zonei şi ale turismului.
Într-un interviu acordat pentru Adevărul”, în urmă cu mai bine de un deceniu, Mioara Stoian Vişan avea să recunoască că braşovenii i-au acceptat cu greutate: „Ziceau că au venit bucureştencele peste ei. De unde să ştie ei că noi suntem din Oltenia, iar oltenii sunt ambiţioşi!”, dar că şi cel mai dificil în misiunea lor de a pune bazele turismului rural, a fost de a convinge autorităţile şi de a-i unii pe localnicii din Bran - Moeciu „oameni foarte conservatori în ideile lor”. Oameni care până atunci trăiseră doar din păstorit. Dar tocmai simţul negustoresc al localnicilor avea să reprezinte marele atuu al acestora.
„Turismul rural s-a născut la Bran”
„Pot spune că turismul rural s-a născut la Bran. La Moeciu, fără falsă modestie, noi i-am învăţat să facă acest gen de turism. I-am învăţat pe proprietari ce e micul dejun, dar şi comportamentul faţă de turişti... Am reuşit datorită simţului didactic şi pentru că am avut un profesor foarte bun, pe fiica mea”, a mai mărturisit Mioara Stoian Vişan, conştientă că zona aleasă ducea lipsă de tradiţii precum cele din Bucovina sau din Maramureş, dar cu oameni cărora încă le plăcea să gătească „precum la bunica acasă”.
În câţiva ani, a reuşit să facă Branul cunoscut în toată lumea şi să atragă mii de turişti în această zonă.
Puterea exemplului a fost cea care a învins în final scepticismul şi încăpăţânarea oamenilor zonei, când au văzut cum celor care aderaseră la povestea care se scria începea să le meargă bine. Organizarea, lipsa telefoanelor, a căldurii ori a facilităţilor au fost piedicile de început ale turismului rural. Era vremea „carpetelor pe pereţi cu Răpirea din Serai”, dar încet - încet localnicii au redescoperit valoarea tradiţiilor şi meşteşugurilor locale, a covoarelor tradiţionale ţesute de sătence, a icoanelor şi altor obiecte populare.
Povestea „familiei ANTREC”
Prin 1992, vocea „bucureştencelor” a început să se facă tot mai auzită, după înfiinţarea unei asociaţii regionale. La noul organism aveau să adere tot mai mulţi proprietari de pensiuni care se reuneau deseori pentru a dezbate problemele cu care se confruntau şi a căuta împreună soluţii. Un an mai târziu, la un simpozion dedicat arhitecturii tradiţionale, găzduit la Castelul Peleş, Mioara Stoian Vişan avea să o cunoască pe preşedinta Asociaţiei Europene de Turism – EuroGites - Maria Meier Gresshoff. La invitaţia acesteia, mama şi fiica au plecat în Germania la adunarea generală a asociaţiei. Odată cu cooptarea fiicei, Marilena Stoian, în conducerea EuroGites, în 1993, turismul românesc avea să intre pe un nou curs.
Astfel a luat fiinţă un an mai târziu, în 1994 Asociaţia Naţională de Turism Rural Ecologic şi Cultural ANTREC – prima organizaţie de agroturism din România. Avea să i se spună „familia ANTREC”, pentru că din conducere făceau parte şi mama şi fiică, prima ca vicepreşedinte şi a doua ca preşedinte.
Sute de pensiuni agroturistice din întreaga ţară au început să adere la noua formaţiune. De la vacanţa la ţară, la gazde, s-a trecut astfel la conceptul de turism rural, iar margaretele au devenit un etalon al ospitalităţii pensiunilor pe harta turismului românesc. Reîntoarcerea la natură, la origini, tradiţii şi obiceiuri, la gastronomie, la autenticitatea satului românesc, dar şi resetarea mentalităţii şi a sistemului de valori aveau să determine pornirea de la zero a noului concept.
De altfel ANTREC România a şi deţinut preşedenţia EuroGites, între 1997- 1999, prin Marilena Stoian, fondatoare ANTREC ca şi mama ei.
„Bunica agroturismului”
Astfel Mioara Stoian Vişan a devenit mamă a „mamei turismului rural românesc”, cum ar spune românul: „bunică a turismului rural”.
Odată cu apariţia ANTREC au fost realizate şi primele clasificări de pensiuni, la Moeciu, Bran, Rucăr, Praid, Vatra Dornei, în Munţii Apuseni etc.
Nepoatele aveau să se alăture familiei în misiunea de verificare a condiţiilor oferite de pensiunile ANTREC, iar proprietarii au început să înţeleagă tot mai mult valoarea agroturismului, a produselor realizate în gospodărie din fructe şi legume naturale şi din animale crescute în propria fermă, de la dulceţuri, la murături, de la brânzeturi la carne de la garniţă, ţuică, vin sau palincă etc..
Până în 2000 s-a reuşit scutirea de la plata impozitelor pe profit / venit a pensiunilor, pentru ca proprietarii să poată să-şi reinvestească banii pentru a-şi dezvolta afacerilor, potrivit cerinţelor.
Vă mai recomandăm şi:
Braşov: Mioara Stoian Vişan, profesoara care i-a învăţat pe brăneni să facă turism
Se încarcă comentariile...
