Fermierii din Mehedinţi nu mai speră în refacerea sistemului de irigaţii: „Acum udăm cu găleata”
0
Dunărea curge la doi paşi de terenurile fermierilor din zona de sud a Mehedinţiului, dar aceştia privesc neputincioşi cum plantele se usucă din picioare ori de câte ori se instalează seceta aici. Şi în ultimii ani, seceta a lovit crunt în Mehedinţi.
La fel ca în multe judeţe din România şi în judeţul Mehedinţi sistemul de irigaţii a fost complet distrus. Ca într-un sat fără câini, hoţii au vandalizat staţiile de pompare, au furat tot ce se putea fura, sub protecţia ori nepăsarea oamenilor legii.
Înainte de 1989, agricultura în judeţul Mehedinţi era delimitată strict pe zona de sud, pretabilă culturilor mari (grâu, porumb, floarea soarelui ş.a.) şi zona de nord, unde dezvoltat era sectorul pomicol. Nimic nu se făcea la întâmplare, totul era bine pus la punct, cu un sistem de irigaţii ce se întindea în Mehedinţi pe 80.000 de hectare. În partea de sud a judeţului Mehedinţi se realizau producţii de 4-5 tone de grâu la hectar şi până la 10 tone de porumb la hectar întrucât erau foarte mari suprafeţe de teren care se irigau.
Erau două sisteme mari de irigaţii, Crivina-Vânju Mare şi Izvoare-Cujmir. Acum, fermierii se roagă la Dumnezeu când e secetă pentru o ploaie ca să le salveze culturile …
„Dunărea curge pe lângă noi şi culturile se usucă”
„Cea mai stringentă problemă este cea a irigaţiilor. Cu toate că s-a încercat în ultimii 25 de ani refacerea sistemului de irigaţii, nu s-a reuşit acest lucru. România avea amenajate pentru irigaţii 3,5 milioane de hectare, acum din păcate nu se irigă decât câteva sute de mii de hectare la nivelul ţării. În judeţul Mehedinţi, din 2004 nu s-a mai irigat aproape nimic sau chiar nimic. Se încearcă acum prin anumite măsuri prin planul naţional de dezvoltare rurală să se atragă fonduri europene însă va fi foarte greu să se refacă aceste sisteme de irigaţii. (…) Pare un paradox, Dunărea curge pe lângă noi şi culturile se usucă pentru că nu am fost în stare nici măcar să fi păstrat ce am avut. Dacă reuşeam să păstrăm ce am avut, irigam poate nu 80.000 de hectare, dar măcar 30.000-40.000 de hectare. Aşa trebuie să ne rugăm la cel de Sus, să aşteptăm să plouă”, spune inginerul Gheorghe Firu de la Direcţia Agricolă Mehedinţi, fost preşedinte de CAP la Cioroboreni în perioada comunistă.
Fermierii sunt atât de pesimişti că nici măcar nu mai speră că se va mai reface vreodată sistemul de irigaţii în judeţ. Cel mai mare fermier din Mehedinţi, Cornel Stroescu, a investit aproape 200.000 de euro în utilaje de irigaţii moderne, dar se uită la ele fiindcă nu le poate folosi. Din păcate nu are cu ce să aducă apa pe câmp.
„Am făcut atâtea adrese la autorităţile judeţului pentru a reabilita sistemul de irigaţii, mai ales că sunt bani alocaţi pentru infrastructura principală şi cea secundară (pentru cea secundară trebuie să facem organizaţii). Judeţul Mehedinţi, din păcate, nu va putea accesa acel 1 milion de euro, sută la sută nerambursabili, pentru că în 2011-2012, când s-a făcut un studiu de fezabilitate nu a fost prins în acest studiu, deşi din punctul meu de vedere Mehedinţiul este zona cea mai afectată de secetă din ţară”, spune Cornel Stroescu.
Fermierul mai spune că ultimii ani au fost catastrofali din cauza secetei, în 2015 culturile de porumb şi floarea soarelui fiind compromise total la ferma sa de la Gârla Mare. În ritmul acesta se gândeşte serios să renunţe la afacerile din agricultură.
„Acum udăm cu găleata”
Nici micii agricultori nu mai cred în şansele refacerii sistemului de irigaţii în Mehedinţi. Vin pe câmp cu căruţa cu bidoane de plastic pentru a-şi salva culturile.
„Înainte, pe timpul lui răposatu funcţionau, acum din staţie au furat tot, pe aici pe câmp au furat hidranţii, nu mai e nimic. Acum udăm cu găleata, aducem apa pe câmp cu căruţa şi cu bidoanele de plastic. La regimul care e acum în ţara asta nu cred să mai pună cineva vreodată în funcţiune sistemul de irigaţii. Nu prea văd o soluţie”, zice Nicu Ismanovici din satul Gruia.
„Ar fi nevoie de irigaţii, dar slabe speranţe. S-a desfiinţat totul, s-au spart, s-au furat de pe câmp, iar acum e nevoie de investiţii mari. Culturile s-ar face dacă ar fi irigaţii”, spune şi Ghiciu Gheorghe de la Gruia.
„După revoluţie a fost distrus, iar acum nu cred că s-ar mai putea reface. Ar trebui sute de miliarde să mai facă ce a fost. Ar fi nevoie de el, dar cine să-l facă? Nu are cine. Ăsta nu va fi făcut niciodată” este de părere şi Nicoale Cojocaru din localitatea Pătulele.
Se încarcă comentariile...
