Reportaj la Oprişor, crama din Mehedinţi unde se îmbuteliază 2 milioane de litri de vin anual. Utilajul de 120.000 de euro care rezolvă criza acută de muncitori
0
Şi crama de la Oprişor, una din cele mai importante şi frumoase podgorii din Mehedinţi, a fost afectată de lipsa forţei de muncă. Oamenii din sat nu sunt interesaţi să muncească atâta vreme cât statul le acordă cu generozitate tot felul de ajutoare.
Mai sunt câteva zile şi se încheie perioada de recoltat la Crama de Oprişor, situată în partea sudică a podişului oltenesc. Recolta e mare, dar e criză mare de personal. Pentru o suprafaţă viticolă de 250 de hectare ar fi nevoie zilnic la cules de circa 200 de persoane, dar crama este nevoită să se descurce cu maxim 60 de zilieri.
“Anul acesta am început culesul pe 17 august cu Pinot Giis, apoi cu Sauvignon Blanc şi se va termina recoltatul pe 20 octombrie, urmând ca vinul în cramă să urmeze procedurile. Ideal pentru noi la cules ar trebui să avem cam 200 de persoane pe zi, dar am fost nevoiţi să ne descurcăm cu 50-60 de oameni pe zi", spune Gabriel Roceanu, directorul general al Cramei Oprişor.
Chiar dacă mulţi localnici au plecat în străinătate în ultimii ani, comuna Oprişor nu duce lipsă de oameni cu putere de muncă, care ar putea câştiga un ban frumos în această perioadă a anului. Crama are nevoie de forţă de muncă pe tot parcursul anului, la diverse lucrări care se efectuează chiar şi în timpul iernii. Statul este însă destul de generos cu oamenii care nu preţuiesc munca.
„Mulţi nu vin să muncească pentru că sunt mulţumiţi cu ceea ce au acasă, adică ajutorul social împreună cu alocaţiile pentru copii, ajutoarele pentru persoanele cu handicap, sunt tot felul de ajutoare, plus acele subvenţii pentru terenurile pe care le deţin. În orice caz au o sumă de bani din nimic, de la stat, conform legilor. De la noi pot să plece cu minim 80 de lei în buzunar pe zi, dar pot să câştige cât pot de mult. Mulţi dintre cei care vin la muncă câştigă mult mai mult decât acest minim”, mai spune Gabriel Roceanu.
Ca amănunt interesant, potrivit legii, pot participa la cules struguri şi persoanele care beneficiază de ajutor social, fără ca acest lucru să ducă la tăierea venitului primit prin intermediul primăriei. Adică pot lua şi ajutorul social, dar şi banii de la cramă.
Pentru că nu este forţă de muncă suficientă care să asigure culesul anumitor soiuri de struguri într-un ritm normal pentru o zi, crama de la Oprişor a găsit o soluţie de avarie: a achiziţionat anul acesta pentru 120.000 de euro o maşină de recoltat.
„Am decis să investim într-o maşină de recoltat. Este o maşină ultramodernă, tremură viţa de vie, iar strugurii cad în nişte cupe de silicon alimentar, apoi sunt duşi pe o bandă specială, seamănă cu o combină. Maşina de recoltat este folosită doar pentru vinurile clasice, cu recoltă bogată la hectar, vinurile care nu ajung în zona premium. Pentru zona premium, unde noi dezvoltăm pretenţii, vinul este mai complex, unde trebuie mai multă atenţie, strugurii îi culegem manual pentru că selecţia trebie făcută cu ochiul şi cu mâna omului”, explică directorul general de la Crama Oprişor.
Crama de la Oprişor produce în jur de 2 milioane de litri de vin pe an din diverse soiuri internaţionale şi româneşti plecând de la Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pino Gris, Riesling de Rin, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră, Tămâioasă Românească. După anii în care întregul vin produs la Oprişor a fost dirijat exclusiv spre consumatorii internaţionali, crama a ales deschiderea spre zona românească, iar în primăvara lui 2001, a lansat pe piaţa autohtonă primele ediţii ale brandurilor „Val Duna” şi „La Cetate”.
Se încarcă comentariile...
