Turnu-Severin

articolul anterior articolul urmator

VIDEO Cum au reuşit românii să îngroape definitiv podul de peste Dunăre al lui Traian. Construcţia grandioasă e mină de aur, însă doar pentru sârbi

8
24 Aug 2015 15:09:02
Autor: Alexandra Georgescu
Piciorul Podului lui Traian de la Drobeta FOTO Corina Macavei
Piciorul Podului lui Traian de la Drobeta FOTO Corina Macavei

Împăratul Traian ridica în urmă cu 2.000 de ani podul de la Drobeta, una cele mai grandioase construcţii de acest gen din întreaga antichitate, în numai doi ani. Acum, ruinele podului de pe malul românesc al Dunării de la Drobeta stau  într-o cuvă plină cu apă, înconjurată de bălării şi de munţi de gunoaie. Dar, pe malul sârbesc, vecinii noştri pun mare preţ pe trecut şi investesc în conservarea valorilor.

Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă, spune un proverb românesc care se potriveşte de minune cu ceea ce se întâmplă astăzi la Drobeta Turnu Severin.

Autorităţile din Mehedinţi nu au fost în stare nici măcar să cheltuiască fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru reabilitarea Complexului Muzeal Regiunea Porţilor de Fier. În cadrul acestui proiect era prinsă şi o soluţie pentru punerea în valoare şi conservarea Piciorului Podului lui Traian, dar din câte se pare muzeul va pierde fondurile europene. Aceste vestigii deosebit de importante ale României stau într-o cuvă de beton plină cu apă. De jur împrejur imaginea este dezolantă: gunoaie aruncate de-a valma, munţi de gunoaie, bălării cât casa, şobolani, şerpi.

FOTO Gunoaiele din vecinătatea vestigiilor de la Drobeta

Şi ca tabloul să fie complet din pereţii cuvei s-au desprins bucăţi mai mari sau mai mici din armătură. Turiştii care vor să ajungă aici sunt nevoiţi să străbată din port un drum aproape impracticabil, neasfaltat şi plin de gropi.

VEZI VIDEO AICI

Dacă vestigiile istorice sunt uitate, în schimb autorităţile locale au avut mare grijă să ridice pe bani grei o machetă chicioasă a celebrului pod pe un sens giratoriu la intrarea în municipiu dinspre Timişoara.

„Se va realiza o altă cuvă”

Din birou, managerul de proiect de la Consiliul Judeţean Mehedinţi, Cătălin Gabriel Ilina, spune că lucrările la Piciorul Podului lui Traian vor fi finalizate până la sfârşitul anului.

“Din punct de vedere tehnic s-a propus spargerea cuvei de beton, se consideră a fi nu cea mai bună soluţie, se poate observa că se adună acolo foarte multă apă, infiltraţii, precipitaţii, şi după spargerea acestei cuve de beron se va realiza o altă cuvă – se cheamă un sistem de pereţi mulaţi care va asigura impermeabilizarea zonei. Timpul rămas este destul de scurt, dar conform graficului de execuţie a lucrărilor avem timp, 80 la sută din cuvă a fost realizată, a rămas restul coloanelor secante şi după realizarea acestora urmează spargerea cuvei de beton”, spune acesta. 

Realitatea din teren îl contrazice însă şi cel mai probabil lucrările la Piciorul Podului lui Traian s-ar finaliza până la sfârşitul lunii decembrie 2015 dacă între timp Consiliul Judeţean Mehedinţi ar descoperi un alt arhitect de talia lui Apolodor din Damasc. Cât priveşte mizeria din jur este „scuzabilă” în opinia managerului de proiect: „Pentru că acolo este un şantier, se lucrează, sunt materiale de construcţii, imposibil să avem o zonă absolut curată, putem vorbi de o zonă impecabilă după finalizarea lucrărilor”.

La sârbi se poate

Dacă la noi nu se pot cheltui fondurile europene, nu se poate face curăţenie, nu se poate asfalta un drum, la vecinii sârbi, acolo unde se găseşte celălalt picior al podului, se poate. Sârbii ne dau lecţii de turism. Locul este bine exploatat din punct de vedere turistic, cu indicatoare corespunzătoare, cu locuri de relaxare pentru turişti. 

VEZI VIDEO AICI

Sârbii au avut grijă să asfalteze şi să ilumineze drumul care duce spre vestigiile romane. Şi aici Piciorul Podului lui Traian stă într-o cuvă, dar locul este amenajat cu mare grijă şi nu există mizerie.

FOTO Piciorul Podului lui Traian pe malul sârbesc al Dunării

Şi asta, în condiţiile în care Serbia nu este membră a U.E., deci nu i s-au pus la dispoziţie fonduri importante pentru dezvoltarea turismului. Nici situaţia politică din statul vecin de peste Dunăre nu a fost una favorabilă, dacă ne gândim că acesta a fost măcinat de conflicte interetnice, plus bombardamentele NATO din timpul embargoului impus fostei Republici Yugoslave. Cu toate acestea, sârbii şi-au văzut în continuare de treabă, fiind cu un pas înaintea noastră la capitolul turism. 

De ce nu s-a realizat proiectul

La data de 24 decembrie 2009, Consiliul Judeţean Mehedinţi a semnat contractul de finanţare nerambursabilă pentru proiectul „Reabilitarea Complexului Muzeul Regiunii Porţilor de Fier şi valorificarea lui ca produs turistic” cu un buget iniţial de 51.739.132,62 lei şi care urma să se desfăşoare pe o perioadă de 32 de luni. În data de 27 septembrie 2010 a fost semnat contractul de lucrări cu Asocierea SC Confort Timişoara SA (lider asociere) şi SC ICIM Arad SA. Dar de la data semnării contractului şi până acum au apărut o serie de probleme care au dus la întârzirea finalizării lucrărilor la timp, astfel că proiectul este realizat, în prezent, în proporţie de circa 70 la sută.

Urmărite parcă de ghinion, lucrările aveau să fie întârziate din tot felul de impedimente, care nici în cel mai pesimist scenariu nu ar fi putut fi luate în calcul.

„Ceea ce pot să vă spun este că acum se fac eforturi foarte mari ca până la sfârşitul anului să se realizeze proiectul, din păcate consider că s-au pierdut nişte ani importanţi încă de la demarare şi nu cred, după părerea mea, că va fi posibil să fie finalizat până la sfârşitul anului 2015, dar îmi doresc din suflet să fiu contrazisă în afirmaţia pe care o fac astăzi în faţa d-voastră”, a spus managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, Doiniţa Chircu, în cadrul ultimei şedinţe de Consiliu Judeţean din luna mai.

Citeşte şi:

Lucrările de reabilitare pe fonduri europene la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, realizate în procent de 65 la sută

Secretele podului lui Apolodor din Damasc peste Dunăre. Cum au reuşit romanii să devieze cursul fluviului acum 2000 de ani

FOTO Amfiteatru roman reprezentat pe Columna lui Traian, descoperit la Turnu Severin. Aici aveau loc lupte de gladiatori

Ce proprietăţi avea cimentul folosit de romani pentru construcţia Podului lui Traian de la Drobeta - explicaţia specialiştilor

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

george 1
24.08.2015, 19:37:42

Mai este nevoie de comentarii? Poate creste salariul la functionari de 10 ori, la medici de 20 de ori, la primari de 30 de ori, totul va fi la fel! Nu suntem in stare sa ne guvernam! Rege strain! Nu din familia de cersatori Hohenzollern! Poate accepta Charles!

+2 (2 voturi)
george 1
24.08.2015, 19:44:06

Cred ca am gresit ceva si precizez: tot respectul pentru Marii Regi Carol I si Ferdinand! Tot respectul pentru Regele Mihai pentru perioada 1940-1996! Deci formularea ar fi: Rege strain! Nu din actuala familie de cersatori Hohenzollern!

+2 (2 voturi)
Michiu Stefan
24.08.2015, 20:55:44

O rusine nationala!Mai avem Minister al culturii?Ca ministru habar n-am cine este!Se lasa toata istoria neamului la mana unor mafioti judeteni!Voi sunteti urmasii Romei?Mai mare rusinea, sarbii se arata mai sensibili la vestigiile romane, decat noi, continuatorii de drept ai romanitatii!Se arunca bani si-n caini, ni se dau si de Europa si nu suntem capabili sa-i administram!Nemernici si insensibili, nedemni de istoria noastra!

+2 (2 voturi)
valeriu topala
24.08.2015, 21:42:32

la ce sa te astepti cind directorul muzeului din severin este o doamna traseista,politic vorbind?

+3 (3 voturi)
alexandrovici mihail
25.08.2015, 10:30:05

Desigur ca lasarea in paragina a unor vestigii de o asemenea importanta este condamnabila. Tot la fel de condamnabila este mistificarea istoriei nationale. Isi poate cineva rational inchipui ca in romanii au putut construi intr-un timp care ar putea constitui un record si pentru constructorii din vremurile noastre, un pod peste Dunare si ca dacii aflati pe malul celalalt al fluviului cunoscuti drept smardoi de prima mana ar fi permis asta?! Adica vine Apolodor, se apuca de constructia podului, iar razboinicii daci priveau cazuti in contemplatiue cum se edifica calea invaziei Daciei? Haidi bre, ca-i la fel de gogonata ca si nasterea poporului roman in urma faptului ca femeile dace au decis toate sa se marite numai cu romani!

0 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (8)

Modifică Setările