Cum sunt călcate în picioare drepturile copiilor în Vaslui, iar instituţia care ar trebui să-i protejeze nu are nicio reacţie

Imaginile tulburatoare în care un copil cu autism este imoblizat cu forţa, în timp ce plânge şi zbate în cadrul unei lecţii demonstrative, susţinută de psihoterapeutul Tudor Mitasov la Vaslui, nu a sensibilizat instituţia care are ca atribuţii tocmai protejarea drepturilor copiilor.

Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului Vaslui nu a avut nicio reacţie faţă de publicarea în spaţiul public a fotografiilor a copiilor cu autism, fără protejarea identităţii acestora, şi nici nu a declanşat o anchetă în acest caz.

Reporterii ”Adevărul” au solicitat un punct de vedere DGASPC Vaslui în acest caz, având în vedere expunerea publică a copiilor respectiv tocmai de către psihoterapeutul care efectua lecţia demonstrativă. 

Imaginile care îi reprezintă pe copii în diverse ipostaze, inclusiv plângând, zbătându-se sau în timp ce erau imobilizaţi, au fost publicate pe Facebook de către psihoterapeutul Tudor Mitasov încă de la sfârşitul anului trecut.

Într-un răspuns comunicat ”Adevărul”, reprezentanţii DGASPC Vaslui s-au limitat în a oferi o serie de informaţii generale referitoare la autism şi au invocat faptul că nu au competenţe în privinţa evaluării activităţii profesionale a specialistului Tudor Mitasov, anunţând că va sesiza Colegiul Psihologilor. Reprezentanţii DGASPC Vaslui au ignorat cu desăvârşire aspectele ce ţin de protecţia copiilor în cauză şi apărarea drepturilor lor.

Redăm mai jos răspunsul intergal oferit de DGASPC Vaslui:

”În ultimii ani se poate constata, statistic, o creştere a numărului de copii diagnosticaţi cu o tulburare de spectru autist (TSA). Singura şansă pe care copiii cu autism o au este terapia. În România, există cursuri de formare pentru fiecare tip de terapie utilizată în recuperarea copiilor cu TSA. Primul pas în terapie este realizarea unei evaluări iniţiale psiho-comportamentale, după ce copilul a fost evaluat neuro-psihiatric, pentru a identifica abilităţile pe care copilul le are şi pe baza cărora stabilim un plan personalizat de intervenţie. Procesul de evaluare iniţială se realizează în mai multe şedinţe pentru a da oportunitate copiilor să se adapteze în spatii noi, cu persoane diverse dar şi în situaţii complet noi pentru ei, ştiind că aceştia au probleme specifice de adaptare. Este important de ştiut şi de conştientizat că procesul terapeutic pentru un copil cu TSA este de lungă durată şi presupune cunoaşterea abilităţilor, barierelor în procesul de învăţare, dar şi a nevoilor copilului.

În tot acest proces, rolul familiei este central pentru ca ea ghidează întreg procesul terapeutic şi pot întări comportamente în medii cât mai variate.

Cât priveşte metoda de implementare a terapiei utilizate de către domnul Tudor Mitasov (psihoterapeut)  şi eficienţa acesteia, instituţia noastră nu are competenţă în a exprima un punct de vedere referitor la aceste aspecte. Competenţa verificării activităţii profesionale a psihoterapeutului în cauză şi a metodei abordate de către acesta aparţine Colegiului Psihologilor din România. În consecinţă, DGASPC Vaslui se va adresa entităţii anterior amintite pentru a  se pronunţa cu privire la modalităţile de implementare a terapiei şi dacă acest procedeu traumatizează sau nu copiii cu autism”.

Ulterior răspunsului de mai sus, ”Adevărul” a înaintat o nouă solicitare reprezentanţilor DGASPC Vaslui, referitoare la demersurile efectuate în cazul fotografiilor care îi reprezentau pe minori în ipostaze cu puternic impact emoţional. Instituţia nu a mai dat curs solicitării.

Consultant ABA, care a lucrat 13 ani în SUA: ”Nu este ABA atunci când iei un copil din audienţă şi-i aplici demonstrativ tehnici restrictive”

Pe fondul discuţiilor aprinse din ultima perioadă legate de apariţia în spaţiul public a unor fotografii cu copii diagnosticaţi cu autism, utilizaţi în demonstraţii, Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist (FEDRA), a solicitat poziţia unui expert în terapie comportamentală (ABA).

Sorin Ilieş a obţinut certificarea BCBA în anul 2011 şi a lucrat în SUA 13 ani cu copii şi tineri cu probleme de comportament. S-a întors în România cu dorinţa de a oferi din cele învăţate peste Ocean.

”Din păcate, ocupaţia de analist comportamental, practician ABA, nu este reglementată în România .
ABA (Applied Behavioral Analysis), terapia validată ştiinţific, recomandată în cazul tulburărilor din spectrul autismului, are alocată în SUA Diviziunea 25, un capitol distinct în cadrul Asociaţiei Americane de Psihologie (APA - American Psychological Association). Terapeuţii care furnizează independent serviciile ABA beneficiază de programe universitare de formare specifice şi trebuie să satisfacă în general exigenţele unei certificări. Standardele de etică şi pregătire profesională în domeniu sunt asigurate de BACBA (Behavior Analyst Certification Board), o organizaţie non-profit recunoscută guvernamental.

România nu are şcoli universitare în analiză comportamentală şi ca urmare nici programe de formare în terapia ABA recunoscute de COPSI, cu toate că există cerere din partea părinţilor cu copii cu autism şi a psihologilor care vor să se specializeze în această terapie. Cei care pot ofera servicii terapeutice ABA la standarde profesioniste sunt analiştii comportamentali certificaţi internaţional prin BACBA. Prea puţini pentru a satisface nevoia de pe piaţă.

Această situaţie e speculată de practicieni necalificaţi care spun că fac terapia ABA şi în numele modificărilor comportamentale ajung să genereze mai mult distres şi umilinţă decât noi deprinderi adaptative sau comportamente funcţionale de durată.

Nu este ABA atunci când iei un copil din audienţă şi-i aplici demonstrativ tehnici restrictive. Aşa cum prevede explicit Codul de etică şi standarde profesionale pentru analiştii comportamentali BACB, înainte de a face recomandări şi înainte de a dezvolta programe de modificări comportamentale, analistul comportamental are obligaţia să conducă o evaluare funcţională a comportamentului şi să colecteze date pe baza cărora se vor lua deciziile de implementare şi de ajustare a planului individualizat de intervenţii terapeutice.

”Tentaţia este mare de a încerca abordări neortodoxe şi mulţi aleg să se încreadă în ele”

În cei peste 18 ani de activitate ca terapeut în paradigma behavioristă am lucrat şi am interacţionat cu multe familii cu copii si tineri cu dizabilităţi cu probleme grave de comportament, chiar am trăit în aceeaşi casă cu ei sau în tabere rezidenţiale, cred că le înţeleg dificultăţile şi empatizez cu frustrarea părinţilor faţă de procesul terapeutic în general şi chiar cu anumiţi terapeuţi în particular. Nu e uşor, variabilele sunt multe, greu de controlat şi resursele limitate, atât umane cât şi materiale.

Tentaţia este mare de a încerca abordări neortodoxe şi mulţi aleg să se încreadă în ele. Eu nu i-aş încuraja.
Oricum, nu aş experimenta fără consultarea unui psihoterapeut sau analist comportamental certificat.
Pentru paraprofesionişti, persoanele fără pregătire formală care fac sau vor să facă terapie cu persoanele diagnosticate cu autism, cred că ar trebui găsită o formulă pentru certificarea lor astfel încât să-şi poată desfăşura activitatea la nivelul lor de pregătire sub supravegherea unui analist comportamental.

Am putea fi mult mai constructivi şi mai eficienţi decât să ne divizăm şi să ne irosim energiile în discuţii contradictorii pe un anumit caz. Părinţi, terapeuţi, organizaţii interesate, ar trebui să facem lobby pentru profesionalizarea ocupaţiei de analist comportamental şi pentru a fi stipulat în legea persoanelor cu dizabilităţi ca terapia de care beneficiază acestea să fie validată ştiinţific”, Sorin Ilieş, analist comportamenal BCBA (consutant ABA).