Cum sunt dejucate protestele incomode de către autorităţi. Cazul primarului trimis în judecată după ce a refuzat să autorizeze un miting

Fostul primar al municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu, este judecat într-un dosar de abuz în serviciu, fiind acuzat că a refuzat să autorizeze organizarea unui miting în timpul protestelor împotriva gazelor de şist din 2013.

Dosarul în care fostul edil al Bârladului are calitate de inculpat se află pe rolul Curţii de Apel Iaşi, în primă instanţă, Judecătoria Bârlad dispunând achitarea lui Constantin Constantinescu, aplicându-i doar o amendă adminstrativă în cuantum de 1.000 de lei. Decizia a fost contestată atât de procurori, cât şi de Asociaţia ”România fără ei”, cea care solicitase organizarea mitingului.

În motivarea hotărârii, magistraţii Judecătoriei Bârlad invocă faptul că primarul ar fi aplicat interpretat gresşit aplicarea legii, iar fapta sa nu reprezintă în concret gradul de pericol social al unei infracţiuni.

În actul de sesizare al instanţei s-a reţinut, că, în calitate de primar al mununicipiului Bârlad, Constantin Constantinescu, cu ştiinţă, a aplicat în mod greşit dispoziţiile legale şi a emis avizul negativ de organizare la data de 04.04.2013 a unei adunări publice de către Asociaţia România fără ei.

La data de 21.03.2013, această asociaţie a notificat şi a solicitat Primarului municipiului Bârlad avizarea favorabila a organizării unei adunări publice la data de 04.04.2013, în intervalul orar 16.00 - 20.00, în fata primăriei, cu scopul de a protesta fata de exploatarea gazelor de şist prin fracturarea hidraulica.

A doua zi, Primăria Bârlad a comunicat Asociaţiei România fără ei, că se află in imposibilitatea de a emite avizul favorabil necesar organizării adunării publice pentru care s-a solicitat aprobarea.

Şapte mitinguri fictive pentru a combate un protest nedorit

În motivare, primarul Constantin Constantinescu a invocat faptul ca în cadrul Comisiei de avizare a cererilor de adunări publice în municipiul Bârlad au avut loc numeroase discuţii pe parcursul cărora a fost atrasă atenţia cu privire la înregistrarea unui număr mare de cereri având ca obiect intenţia de a organiza adunări publice şi mitinguri în faţa Primăriei municipiului Bârlad în aceeaşi data şi la aceeaşi ora, respectiv în data de 04.04.2013, în intervalul orar 15.30 -16.00.

Astfel primarul a invocat prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea si desfăşurarea adunărilor publice potrivit cărora « sunt interzise desfăşurarea simultana a doua sau mai multe adunări publice distincte, in acelaşi loc sau pe aceleaşi trasee, indiferent de caracterul acestora ».

În urma cercetărilor, procurorii au constatat că de fapt, cele şapte cereri prin care se solicita avizarea de acţiuni de protest la aceeaşi dată şi la aceeaşi oră au fost înregistrate după la scurt timp după solicitarea făcută de asociaţia România fără ei. Mai mult, toate cele şapte notificări ulterioare erau semnate ”Un grup de bârlădeni”. Practic, cele şapte notificări au fost înregistrate special pentru a dejuca acţiunea Asociaţiei România fără ei.

Constantin Constantinescu a ocupat funcţia de primar al municipiului Bârlad din partea Partidului Social Democrat,  în perioada 2004 - februarie 2015. 

În soluţia de achitare, judecătorii au reţinut aspectele favorabile ce ţin de persoana inculpatului, faptul că acesta este absolvent de studii superioare, are o condutiă bună, la domiciliu, în societate, nu are antecedente penale, ”nu a creat probleme în societate, prezintă un risc redus de recurenţă infracţională, aflat la primul conflict cu legea penală, ceea ce presupune un pas decisiv spre reconsiderarea conduitei sale viitoare”

”Instanţa reţine că pericolul social concret era  de anvergură importantă în momentele apropiate săvârşirii faptei. Pe perioada celor 5 ani de  la momentul săvârşirii,  când problema gazelor de şist  a fost rezolvată, în mod cert acest pericol s-a estompat, aşa cum rezultă din declaraţiile tuturor martorilor audiaţi în cauză”, au conchis judecătorii.

O sentinţă definitivă în acest caz urmează a fi pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, instanţă care urmează a judeca apelurile formulate de procurori şi Asociaţia România fără ei.