De ce ajung agresori la maturitate copiii abuzaţi de părinţi. Efectele deosebit de grave ale violenţei domestice

Impactul violenţei asupra copiilor, în special a violenţei domestice, este foarte nociv şi poate avea urmări grave pe termen lung.

Copiii sunt întotdeauna afectaţi de abuzurile comise împotriva mamelor şi pot ajunge, la rândul lor, victime ale agresorului care, în cele mai multe situaţii, este tatăl lor natural sau vitreg, atrag atenţia psihologii.

Rezultatele studiului realizat de Agenţia Drepturilor Fundamentale UE (ADF), evidenţiază legătura dintre actele de violenţă suferite în copilărie şi riscul de a deveni ei înşişi victime/agresori odată ce ajung adulţi. Pentru a întrerupe ciclul violenţei, este crucial să sprijinim copiii care se confruntă sau care sunt martorii unui eveniment de violenţă domestică îndreptată asupra mamei lor.  

Mai mult, copiii pot fi afectaţi direct de violenţa în familie, prin supunerea la un act de violenţă similar. Personalitatea lor poate suferi modificări profunde în urma violenţei domestice trăite în copilărie: băieţii au o probabilitate mai ridicată să devină agresori, iar fetele victime.
Este esenţial ca ei să primească sprijin pentru a face faţă experienţelor legate de violenţă şi să înţeleagă că nu este normală convieţuirea în teroare şi abuzuri.

Simptomele copiilor expuşi la violenţă:

• Tulburări de somn şi tulburări alimentare
• Urinare în timpul somnului
• Tulburări de vorbire
• Tulburări comportamentale: agresivitate faţă de colegi, prieteni, profesori sau pasivitate la agresiunile celorlalţi
• Depresie, anxietate, introvertire, frică de abandon, frică de răniri şi de moarte
• Dificultăţi de învăţare şi socializare întâmpinate la şcoală
• Gânduri sau tentative de suicid.

Copiii crescuţi în familii în care se manifestă violenţă verbală sau fizică învaţă că, prin violenţă, poţi obţine tot ce vrei, poţi să-ţi impui punctul de vedere şi să te faci ascultat. Bărbaţii care pedepsesc femeile sunt prezentaţi ca masculi adevăraţi, care ştiu să fie încrezători, care nu-şi exprimă sentimentele şi sunt  întotdeauna ascultaţi şi respectaţi.

Într-o familie afectată de comportamente agresive, copiii trăiesc într-o atmosferă în care nevoia de siguranţă, securitatea emoţională sunt profund alterate. În locul autorităţii părinteşti, într-un astfel de cămin se instalează teroarea care nu educă, nu formează un adult echilibrat şi care poate frâna dezvoltarea mentală şi afectivă normală a copilului.