Fost subprefect de Vaslui, din nou la puşcărie. Sergiu Marian a fost condamnat a treia oară pentru retrocedări ilegale

Sergiu Marian şi Vasile Cătălin Cupşan

Foştii subprefecţi de Vaslui, Sergiu Marian şi Vasile Cătălin Cupşan, precum şi o fostă angajată a Prefecturii Vaslui au fost condamnaţi definitiv de Curtea de Apel Iaşi într-un dosar ce viza retrocedarea ilegală a unor terenuri agricole. Sergiu Marian se află în faţa celei de-a treia condamnări pentru fapte similare, el fiind eliberat condiţionat în primăvara anului 2017.

Curtea de Apel Iaşi a admis, în parte, apelurile declarate, deopotrivă, de inculpaţi şi Ministerul Public, sentinţa definitivă suferind o serie de modificări faţă de fotărârea pronunţată de instanţa de fond (Tribunalul Vaslui).

Astfel, Sergiu Marian este singurul dintre inculpaţi care a primit pedeapsă în regim de detenţie, el fiind condamnat la cinci ani de închisoare. Judecătorii au decis însă ca din pedeapsa de cinci ani să fie dedusă perioada de detenţie executată în cel de-al doilea dosar, practic Sergiu Marian urmând a executa mai puţin de trei ani de închisoare.

”Deduce din durata pedepsei principale de 5 (cinci) ani închisoare aplicată prin prezenta decizie penală perioada executată, respectiv perioada de la data de 28.01.2015 până la data de 05.07.2017”, se menţionează în hotărârea pronunţată vineri, 19 octombrie, de Curtea de Apel Iaşi. Iniţial, Tribunalul Vaslui hotârâse condamnarea lui Sergiu Marian la 6 ani de detenţie.

Dată fiind noua condamnare, pe numele fostului subprefect urmează a fi emis un nou mandat de punere în executare a pedepsei, urmând a fi condus de poliţiştii de investigaţii criminale la Penitenciarul Vaslui.

Sergiu Marian mai are două condamnări la activ, ambele pentru fapte de corupţie, însă doar în cel de-al doilea dosar a fost condamnat cu executare, în primul dosar primind pedeapsă cu suspendare. Din cei patru ani de închisoare cât a primit în al doilea dosar în care a fost inculpat, Sergiu Marian a ispăşit doi ani de detenţie, fiind eliberat condiţionat pe 23 mai anul trecut.

”Din caracterizarea depusă la dosar rezultă că persoana privată de libertate Marian Sergiu a avut o evoluţie comportamentală şi atitudinală constant pozitivă, adoptând o conduită adecvată faţă de regulile şi normele specifice mediului carceral, dezvoltând relaţii bazate pe respect atât cu cadrele unităţii, cât şi cu ceilalţi deţinuţi. Nu a fost sancţionată disciplinar şi a fost recompensată de 15 ori, din care de 3 ori cu permisiunea ieşirii din penitenciar pentru o zi, o dată cu permisiunea ieşirii din penitenciar pentru 5 zile şi de 11 ori cu suplimentarea drepturilor la pachet şi vizită. A fost implicat activ, dovedind maximă conştiinciozitate şi responsabilitate în activităţile productive şi gospodăreşti la care a fost selecţionat, câştigând 142 de zile. A lucrat la compartimentul D 10 F activităţi educative – sprijin activităţi religioase organizate la capela unităţii”, au invocat magistraţii Judecătoriei Vaslui în hotărârea de eliberare condiţionată.

Cupşan- 5 ani de supraveghere, Gabriela Luca- 7 ani

Cel de-al doilea inculpat în dosar, fost subrefect Vasile Cătălin Cupşan a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Iaşi la doi ani şi şase luni cu suspendare sub supraveghere, fiind găsit vinovat de infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice. Judecătorii l-au obligat pe Cupşan ca timp de cinci ani să respecte un program strict. 

Fosta angajata a prefecturii Vaslui, Gabriela Luca, inculpată pentru a doua oară alături de Sergiu Marian, fiind acuzată că îl sprijinea în activitatea ce viza retrocedările ilegale a scăpat şi de această dată cu o pedeapsă cu suspendare. Curtea de Apel Iaşi a dispus condamnarea acesteia la doi ani şi cinci luni închisoare cu suspendare, însă în cazul ei, judecătorii au obligat-o la un program de supraveghere timp de 7 ani.  

În cazul fratelui fostului subreprect Sergiu Marian, judecătorii au dispus încetarea procesului penal, acesta achitând integral prejudiciul Agenţiei Domeniilor Statului. 

Mafia retrocedărilor ilegale la Vaslui

Ancheta procurorilor DNA, în acest caz a scos la iveală faptul că Sergiu Marian , în calitate de subprefect al judeţului Vaslui şi de vicepreşedinte al Comisiei judeţene de fond funciar Vaslui, a iniţiat şi a efectuat procedurile de radiere a celor două persoane, fără ştirea sau acordul lor, din lista pentru despăgubiri şi înscrierea lor într-o altă listă care presupunea atribuirea unor terenuri situate pe raza comunei Fălciu, judeţul Vaslui.

În urma demersurilor sale, subprefectul  a facilitat fratelui său, Marian Vasile-Marius, achiziţia terenurilor în cauză la preţuri derizorii. Totul a fost posibil cu sprijinul celuilalt subprefect de Vaslui, Vasile Cătălin Cupşan, care era şi secretar al Comisiei judeţene de fond funciar Vaslui şi de Luca Gabriela, membru al Comisiei judeţene de fond funciar Vaslui

Marian Sergiu şi Cupşan Cătălin-Vasile, în calitate de vicepreşedinte, respectiv secretar al comisiei judeţene de fond funciar Vaslui, au aprobat şi i-au determinat pe ceilalţi membri ai comisiei să aprobe propunerile făcute de comisiile de fond funciar Bogdana şi Alexandru Vlahuţă, astfel încât cele două persoane care formulaseră cereri de restituire să fie radiate de pe lista de despăgubiri şi să fie înscrise pe lista ce presupunea atribuirea de teren în comuna Fălciu, din rezerva Agenţiei Domeniilor Statului.

Această operaţiune avea ca scop creşterea valorii de  piaţă a terenurilor în cauză fiind efectuată cu încălcarea mai multor prevederi legale in materia reconstituirii drepturilor de proprietate. După emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor situate pe raza comunei Fălciu pe numele celor două persoane îndrituite la restituire (moştenitoare), fratele subprefectului a ridicat personal de la sediul Primăriei Fălciu titluri de proprietate eliberate (în chiar ziua emiterii lor) după care a luat legătura cu cele două moştenitoare, condiţionându-le remiterea titlurilor de vânzarea întregii suprafeţe de 80 de hectare contra sumei de câte 80.000 lei. Fiind persoane în vârstă şi fără speranţa unor despăgubiri în perioada imediat următoare de la statul roman, cele două moştenitoare au acceptat propunerea şi au încheiat contracte de vânzare-cumpărare (una dintre ele în aceeaşi zi cu emiterea titlului de proprietate).