Lecţia impresionantă de mărinimie a unei tinere care a renunţat la viaţa din Bucureşti. A decis să se mute la Vaslui pentru a-i ajuta pe copiii foarte săraci

Magda Săvuică este o tânără din Bucureşti care a renunţat la viaţa din Capitală şi la locul de muncă pe care îl avea la o agenţie de marketing şi design online şi s-a mutat în judeţul Vaslui pentru a veni în sprijinul sărmanilor.

Magda Săvuică şi-a început aventura într-una dintre cele mai sărace zone ale României la începutul anului 2018. De şase luni, tânăra străbate în lung şi-n lat mahalalele şi satele sărace din zona oraşului vasluian Negreşti pentru a oferi sprijin material oamenilor aflaţi în dificultate. Resursele sunt asigurate din donaţii care vin din toate colţurile lumii.

Tânăra locuieşte de jumătate de an într-o anexă a Bisericii Baptiste din localitate, oferită de pastrorul Paul Marica şi familia acestuia, care au reprezentat pentru ea ”un model de bunătate şi dăruire”.

Magda Săvuică a descoperit sărăcia de la Negreşti în anul 2011, în timpul unei excursii de misiune cu Biserica Baptistă din care face parte. 

”Am ales zona aceasta pentru ca aveam în fata ochilor exemplul viu de om în care puteam să am totală încredere că va împărţi ajutoarele trimise aşa cum trebuie. Îmi doream mult să îi uşurăm munca şi să susţinem ceea ce face el în această zonă. Uşor, uşor, vizitând an de an zona, am început să cunosc oameni deosebiţi, de care m-am ataşat. Iar unii copii mi-au ramas în suflet încă de pe atunci”, povesteşte Magda Săvuică.

De viaţa din agenţie, la sărăcia din Negreşti

În ultimii trei ani, Magda a lucrat într-o agenţie de marketing şi design online. În toată această perioadă, spune ea, a învăţat multe, fiind responsabilă cu partea de comunicare pe proiecte sociale, însă a ajuns într-un punct în care a vrut să guste realitatea.

”Mi se părea că la oraş toată lumea a intrat într-o cutiuţă în care are impresia că îşi cunoaşte bine beneficiarii: avem nume pompoase pentru orice: fundraiseri, communication officers etc dar, daca nu suntem atenţi, nu devenim decât o altă tabară de oameni care arată fancy în vitrină şi uită să rămână conectată la oamenii pe care îi ajută de fapt. Aşadar, am luat  o pauză de agentie şi în ianuarie 2018 m-am hotărât să mă mut în Negreşti pentru o vreme: să fac comunicare de aici: să îmi pun în lucru abilităţile de project manager, de lucru cu oamenii, de adaptabilitate, rezistenţă la stres emoţional şi altele”, mărturiseşte tânăra.

Hotărârea de a se ancora în realitatea crudă de la talpa ţării a fost influenţată de cazurile dramatice cu care s-a întâlnit de-a lungul anilor în cadrul misiunilor umanitare. De unul dintre ele a rămas profund marcată. 

Cu mulţi ani în urmă, a mers la o familie cu cinci sau şase copii, care locuia într-un bordei fără uşă. Într-o iarnă geroasă, unul dintre copii nu s-a mai trezit. Îngheţase de frig. Atunci, a cuprins-o o tristete şi o stare de analiză profundă a vieţii. ”Cine sunt eu, de unde vin, încotro ma îndrept, de ce casa mea are usa şi a lor nu?” sunt întrebările care au măcinat-o pe Magda.

S-a mutat la Negreşti pe o perioadă nedeterminată. Aici, responsabilităţile ei principale sunt să ţină legătura cu donatorii de peste tot, să primească pachetele cu haine şi ajutoare pe care le sortează si le distribuie celor sărmani. Sunt sute de oameni care o susţin în misiunea umanitară, oameni din ţară şi din străinătate, care trimit resurse si ajutor. 

 ”Scopul meu principal aici este de storyteller, să încerc să pun în cuvinte ce trăiesc: cum sunt oamenii pe care îi stigmatizăm aşa de des, ce gândeşte un asistat social, un ţigan, un beţiv care pentru mulţi nu are decât o etichetă şi dincolo de ea nimic. Îmi doresc în felul acesta să învăţ să nu-i mai judec pe oameni, să îi iubesc cu iubire din Dumnezeu şi să îi ajut si pe ceilalţi care mă urmăresc să facă la fel”,  Magda Săvuică

Din 2011, de când a început să viziteze zonele sărcare din judeţul Vaslui a auzit despre tot felul de situaţii: oameni care mănâncă o dată la câteva zile, oameni care stau iernile fără foc, familii carora le ia Protectia copiii şi multe alte situaţii.

”Cred că la ce nu m-am aşteptat a fost ca după ceva timp, după câteva săptămâni de când le-am cunoscut poveştile, să găsesc câţiva oameni de care mi s-a lipit sufletul iremediabil. Oameni fără de care nu-mi mai văd viaţa nicăieri în altă parte. Mă sperie gândul acesta, mă sperie pentru ca nu am luat asta în calcul niciodată. De exemplu Ro, o adolescentă în care am investit, mi-e atat de dragă, încât atunci când sunt plecată plâng de dorul ei”, mărturiseşte tânăra.

Cum a fost primită de localnici: de la respect, la mustrare 

Despre oamenii din Vaslui, Magda Săvuică afirmă că sunt surprinzători. Într-o primă fază au primit-o cu mult drag si respect. Ulterior, mai ales cei care aveau nevoie de ea, au prins curaj să ceară lucruri. Mai apoi au prins şi mai mult curaj şi au început să-i ceară socoteală: că ”de ce a ajutat pe alţii mai mult decat pe ei”, că, de fapt, ”a venit în zonă să facă rău”, ”să se îmbogăţească de pe urma lor”. 

”Oamenii bârfesc mult în oraşe mici. Nu sunt toţi oamenii aşa, dar reversul medaliei a apărut deja si mi-a dat multe seri plânse şi bătai de cap”, recunoaşte tânăra. Nu de puţine ori a vrut să-şi facă bagajul şi să plece înapoi la Bucureşti. Au fost multe momente grele, însă a reuşit să remonteze şi să continue misiunea umanitară pe care a intitulat-o ”Dragostea în acţiune”.

Ajutoare vândute pentru bani de băutură

”Un exemplu de moment dificil a fost când am crezut cu toată puterea într-o familie: i-am ajutat cu ce aveam nevoie în casă şi pe lângă, le-am cumpărat o maşina de spălat. Ei nu au folosit-o niciodată şi au vândut-o câteva zile mai târziu pe un pret de nimic, iar cel care a luat banii i-a risipit în baruri. Nu am putut să înţeleg mecanismele din spatele acestei decizii: de ce mămica nu s-a opus, era in pericol să-i fie luaţi copii, avea avertisment că trebuie să înceapă să facă curat în casă, iar eu eram hotărâtă să strâng bani chiar să le construim casa nouă. Şi azi mi-e greu să înteleg de ce nu s-a opus ameninţărilor persoanei violente, mai ales că în câteva zile de la incident, Protecţia Copilului a decis ca micuţii ei nu mai sunt în siguranta şi acestia au fost luaţi in plasament. Al doilea cel mai dificil moment a fost când adolescenta de care m-am ataşat cel mai tare, a omis să-mi spună nişte lucruri iar minciuna a durut foarte tare, m-am gândit că de fapt, nu pot eu să schimb nimic şi ca oamenii doar profită de mine”, afirmă, cu mâhnire, Magda Săvuică.

”Uneori pare că nimic din ceeea ce fac în zonă nu face o diferenţă, că oamenii rămân răi şi nu dau din iubirea primită mai departe. Dar trăiesc cu speranţa că dacă voi îmbunătăţi măcar viaţa câtorva copii, atunci mi-am îndeplinit misiunea”Magda Săvuică

Lipsa de educaţie şi a curajului de a-şi depăşi condiţia

Magda Săvuică este de părere că oamenilor din această zonă a ţării le lipseşte speranţa şi educaţia să gândească pentru viitor. Cei mai mulţi dintre ei vin din acelaşi gen de familii şi au acelaşi istoric: abuz, sărăcie, supravieţuire. Le lipseste curajul de a-şi depăşi conditia. Si nu ajutorul material nu schimba tot.

O parghie pentru aceştia este mesajul în care Magda crede: ”Îi oferi o haină celui înfrigurat după care începi să-i spui că stii tu o altă lume în care e soare şi cald mereu”.

”Înainte de Negreşti, am fost implicată în alte excursii de ajutorare cu biserica, voluntariat in tabere pentru copii din familii defavorizate şi voluntariat ăn orfelinate. Eu însămi provin dintr-o familie cu 12 copii. Ţin minte foarte clar zilele în care nu aveam de mancare sau cât de greu strângeam banii să ne cumpărăm o pereche de blugi buni pentru scoala. Dar, chiar şi aşa, mama a fost un exemplu concret de dăruire:  strângea tot ce ştia că nu mai folosim, punea lucrurile în saci şi le dădea altora care aveau nevoie de ele. Cred ca aşa s-a format în mine si în fratii mei dorinta de a da şi noi mai departe ce primim bun de la viaţă. Iar dragostea neconditionata pe care Dumnezeu o are pentru mine este impulsul cel mai bun ca să continui să fac bine cât voi mai respira aer pe pamant”, opinează tânăra

De când s-a mutat la Negreşti, Magda Săvuică s-a întâlnit cu autorităţile locale, cu primarul, cu reprezentantul Poliţiei, ai Serviciului de Asistenţă Socială. Încă nu au avut discuţii serioase pe proiecte, pe câte şi-ar dori să implementeze în zonă, însă are uşi deschise în acest sens. Unul dintre proiectele la care lucrează vizează înfrumuseţarea oraşului sugrumat de sărăcie.
De când s-a mutat la Negreşti, Magda scrie un jurnal online, pe pagina de Facebook, unde împărtăşeşte experienţele trăite în zonă.