Vaslui

articolul anterior articolul urmator

„Mi-ar plăcea“ sau „Mi-ar place“? Top 10 verbe folosite în mod greşit

2
17 Sep 2017 06:01:13
Autor: Simona Voicu
FOTO Arhiva
FOTO Arhiva

Utilizarea greşită a verbelor se află în topul capcanelor gramaticale pe care foarte mulţi dintre români nu ştiu să le evite. Cele mai multe greşeli pornesc de la încadrarea greşită a verbelor în cele patru conjugări.

Vă prezentăm astăzi un top al verbelor folosite gresit în mod frecvent, realizat cu sprijinul profesorului de limba română Bogdan Cristea.

1. A vrea

Voinţa poate fi exprimată atât prin verbul "a voi", cât şi prin verbul „a vrea“, însă forma de imperfect, persoana I, singular şi plural a verbului „a voi“ este „voiam“, în timp ce forma de imperfect, persoana I, singular şi plural a verbului „a vrea“ este „vream“. Vom spune: „Voiam să merg la spectacol“ în loc de „Vroiam să merg la spectacol“

2. A plăcea

De mai mulţi ani, în limba română infinitivul „a place” se luptă cu infinitivul „a plăcea”. Corect este a plăcea – şi aceeaşi regula se aplică şi la alte verbe de conjugarea a II-a, adica verbe ce se termină în ea („a cădea”, „a şedea”). Modul condiţional optativ se construieşte cu ajutorul infinitivului: corect este „Mie mi-ar plăcea” şi nu „Mie mi-ar place”.

3. A trebui

Printre cele mai dese greşeli de limbă avem folosirea incorectă a verbului «a trebui», care este conjugat greşit. Este de reţinut că la indicativ prezent verbul are o singură formă pentru toate persoanele.
Verbul a trebui, ca impersonal, are forme doar pentru persoana a III-a singular: trebuie, trebuia, a trebuit, să trebuiască etc., nu trebuieşte, să trebuie. Când nu este impersonal, are forme şi pentru persoana a III-a plural: Actele îmi trebuiau la bancă.

4. A părea

Corect este noi părem, voi păreţi. Cu ă, ca la infinitiv. ,,A părea", în limba română, infinitivul „a pare” se luptă cu infinitivul „a părea”. Modul condiţional optativ se construieşte cu ajutorul infinitivului: corect este „Mie mi-ar părea” şi nu „Mie mi-ar pare”. 

5. A continua

Verbul a continua are, potrivit normei, la indicativ şi conjunctiv prezent, persoana I singular, forma (să) continui, nu (să) continuu, la fel şi la persoana a II-a singular, după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia).

6. A tăcea

Nici verbul „a tăcea" nu e ocolit de încurcături, câtă vreme există încă oameni care cred că infinitivul corect ar fi „a tace" şi care, pornind de la această eroare, se aventurează în variante de imperativ din categoria „taceţi din gură", în loc de „tăceţi”.

7. A fi

Una dintre cele mai frecvente greşeli este confuzia dintre "fi" şi "fii". Regula scrierii corecte a verbului ”a fi” este foarte simplă. Sunt numai trei situaţii în care „fi” se scrie cu doi „i”:
• la modul imperativ, la forma afirmativă: Fii blând! Fii cuminte!
• la modul conjunctiv, timpul prezent, la persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât şi la cea negativă: (Tu) Să fii curajos! (Tu) Să nu fii timid!
• la viitorul popular, formă vorbită – alcătuită tot cu ajutorul conjunctivului; şi în acest, caz, scrierea cu doi i are drept cauză tot prezenţa desinenţei de persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât şi la cea negativă: Tu o să fii/ Tu ai să fii, respectiv: Tu nu o să fii/ Tu nu ai să fii.
Imperativul negativ al verbului a fi se scrie cu un singur i: nu fi (rău)! În schimb, imperativul afirmativ se scrie cu doi i: fii (bun)!

8. A face

Se scrie şi se pronunţă, la infinitiv, a face, nu a făcea. La fel, la indicativul viitor şi la condiţionalul optativ: va face, ar face, nu va făcea, ar făcea.

9. A (se) aşeza

Se “aşează” sau “aşază”? –  Chiar dacă toată lumea în jurul nostru foloseşte forma „aşează„ nu înseamnă că acest lucru e corect. Forma corectă de indicativ prezent persoana a treia singular şi plural a verbului „a (se) aşeza” este „aşază”.

Aşază, cu a, de la radicalul aşaz- şi terminaţia -ă.
A aşeza suferă şi el alternanţă fonetică în radical: aşez- > aşaz-.

”O regulă gramaticală şi fonetică spune că după j şi ş scriem a, nu ea. Atenţie, însă, doar în interiorul radicalului scriem a, nu ea. Dacă radicalul se termină în j sau ş, putem adăuga terminaţii cu -ea-”explică profesorul de limba română Bogdan Cristea.

10. A merita

”Merită” sau ”Se merită”. Potrivit DEX, formele impersonale cu aspect reflexiv ale lui ”a merita şi a exista” au apărut, probabil, prin contaminare cu construcţiile similare de tipul „nu se obişnuieşte, nu se justifică, nu se face/cade“, dar ele nu au nicio justificare.

Vom spune: ”Nu merită să aştepţi”, în loc de ”Nu se merită să aştepţi”

Vă mai recomandăm:

Greşeli frecvente în limba română: „Îmi cer scuze“, eroarea de exprimare pe care o facem fără să ne dăm seama – zece capcane în vorbirea curentă

Şi „taică-tu are cratimă”, nu doar „mă-ta”. Top greşeli în care folosim incorect cratima - „Ce spune-ţi, v-om învăţa corect s-au nu gramatica limbii române?”

„No!”, semnul că ardelenii au nevoie de „hodină” înainte de a spune ceva. Curiozităţile graiului dintre Carpaţi

 

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

eu doar constat
17.09.2017, 17:47:43

Sunt foarte bune aceste "instructaje" de vorbit corect, dar la cate persoane ajung ele? La extrem de putine, pentru ca: 1. exista inca foarte multi analfabeti; 2. sunt putini care folosesc net-ul pentr informatii; 3. dintre acestia doar o parte citesc Adevarul si 4. nu toti care citesc Adevarul citesc si astfel de rubrici, unii pentru ca nu le dau importanta, iar altii, pentru ca se simt jigniti ca cineva se gaseste sa-i invete cum sa vorbeasca corect. Rezultatul - destul de redus. Totusi, chiar daca o singura persoana invata ceva e bine.

+3 (3 voturi)
Constantine Constantine
18.09.2017, 15:34:13

Eu am constatat de mult.Gramatica Limbii Romane "se intocmeste" in functie de doleantele academicienilor dar si apoliticienilor.De-a lungul timpului verbele principale au tot fost modificate dupa unul sau altul.S-a creat astfel o problema: daca romanii sint greu de dresat (vedeti , eu scriu cuvintul "sint" asa cum l-am invatat in scoala la timpul meu) va dati seama ce probleme sint pentru straini sa invete limba noastra.Sau cei care au invatat-o se trezesc ca ce au invatat nu mai e corect.Da, "eforturile" academicienilor trebuie sa fie rasplatite material, doar ca in ultima suta de ani forma unor cuvinte a suferit schimbari esentiale. Spre exemplu verbul "a fi" la persoana I-a preszent. In decursul vietii mele am apucat urmatoarele forme in ordine cronologica: " sunt" in scrieri mai vechi, " sânt",in romanele din colectia 15 lei, "sînt",in scrierea curenta de dupa 1950, si din nou "sunt". Toate aceste schimbari au dat peste cap generatii intregi.Si cind te gindesti ca domnii academicieni se inspirau la "Marul de Aur" ( unde erau morti de beti) si pe la "Caru cu Bere" unde ocupau mai mereu etajul.De schimbari mai este timp,caci Limba Romana este o limba tinara iar cu atitea facultati private vom avea academicieni cu carul.

+1 (1 vot)