Motivul pentru care nu a fost sancţionat procurorul care nu a atacat eliberarea violatorilor din Vaslui. Apărare: „A fost o imixtiune în actul de justiţie“
0Inspecţia Judiciară a constestat decizia Consiliului Superior al Magistraturii prin care a fost respinsă acţiunea disciplinară formulată împotriva procurorului Ingrid Botezatu, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, acuzată de ”gravă neglijenţă” în dosarul celor 7 violatori.
Recursul a fost înaintat pe 25 ianuarie Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dosarul aflându-se în prezent în procedura de filtru, urmând a fi repartizat termen ulterior.
Pe 11 noiembrie 2015, chiar în ziua în care Curtea de Apel Iaşi pronunţa condamnarea definitivă a celor 7 violatori, Secţia pentru Procurori în materie disciplinară a CSM a respins acţiunea formulată de Inspecţia Judiciară, prin care se cerea sancţionarea procurorului Ingrid Botezatu.
În urma verificărilor efectuate, Inspecţia Judiciară a reţinut în sarcina magistratului vasluian că nu a contestat decizia Judecătoriei Vaslui de a plasa în arest la domiciliu trei dintre cei şapte violatori, deşi în timpul şedinţei de judecată a pus concluzii de respingere a înlocuirii arestului preventiv cu o altă măsură mai blândă.
Astfel, Inspecţia Judiciară a solicitat sancţionarea procurorului Ingrid Botezatu, care deţine şi funcţia prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de articolul 99 litera t „exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă” şi litera m. „nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente” din Legea 303/2004.
Avocatul procurorului Botezatu: ”S-a produs o imixtiune în actul de justiţie”
Ingrid Botezatu (foto jos) a susţinut în faţa Secţiei pentru Procurori că nu a fost vorba de rea credinţă în decizia de a nu contesta înlocuirea măsurii arestării preventive a celor trei inculpaţi, ci de o convingere proprie, chiar dacă în sala de judecată convingerea a fost cu totul alta.
Avocatul magistratului a invocat că, de fapt, ”ceea ce s-a petrecut în data de 2 aprilie 2015 (când s-a înlocuit măsura arestării preventive n.r.) vizează normalitatea”. Mai mult, avocatul procurorului Ingrid Botezatu a invocat în faţa procurorilor CSM că în cazul de faţă ”s-a produs o imixtiune în actul de justiţie”
”Pârâta Botezatu Ingrid, prin avocat, arată din probele existente la dosar rezultă cu certitudine că aceasta nu a săvârşit faptele care i se impută. Susţine că în opinia sa, în ceea ce o priveşte pe pârâta Ingrid Botezatu s-a produs o imixtiune în actul de justiţie aflat în desfăşurare, cu grave consecinţe, existând indicii că cei în cauză vor câştiga la CEDO că nu au avut parte de un proces echitabil, atâta timp cât instituţiile abilitate în desfăşurarea actului de justiţie, au acţionat în mod justificativ, raportat la la inflamarea opiniei publice”, se arată în hotărârea pronunţată pe 11 noiembrie de Secţia pentru Procurori în materie disciplinară a CSM
În timpul cercetării judecătoreşti, a fost audiat atât Ingrid Botezatu, cât şi alţi magistraţi din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui: prim procurorul Oana Gurguţă, procurorii Florin Scripcă şi Dan Tunaru, precum şi grefieri din cadrul unităţii de parchet şi de la Judecătoria Vaslui. În dovedirea activităţii profesionare fără cusur, Ingrid Botezatu a prezentat mai multe caracterizări. Prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, Sorin Armeanu, a prezentat-o drept ”o persoană echilibrată şi imparţială, un bun profesionist, destoinic şi loial meseriei pe care o practică, o persoană cu o conduită morală şi profesională ireproşabilă, care se bucură de respect, atât în cadrul colectivului, cât şi în comunitate”. Ingrid Botezatu a prezentat CSM şi cele două diplome primite de la Procurorul General al României, doi ani la rând, pentru activitatea depusă.
Comunicarea Judecătoriei, avizată după week-end
Minuta Judecătoriei Vaslui privind înlocuirea măsurii arestului preventiv faţă de cei trei inculpaţi, a fost comunicată Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui pe 3 aprilie, într-o zi de vineri. În aceeaşi zi a intrat în mapa prim procurorului Oana Gurguţă, care a repartizat-o prim procurorului adjunct Ingrid Botezatu, cea care răspunde de compartimentul judiciar.
Cu ocazia audierii la CSM, Oana Gurguţă a afirmat că nu îşi mai aminteşte dacă a discutat cu Ingrid Botezatu despre această minută, în timp ce aceasta din urmă a subliniat că a discutat cu procurorul superior despre decizia Judecătoriei în acest dosar şi i-a spus despre decizia sa de a nu contesta.
Deşi minuta a fost înregistrată în registru de evidenţă în data de 3 aprilie, fiind repartizată de procurorul Botezatu sieşi în aceaşi zi, abia luni, 6 aprilie a fost vizată.
”La data de 06.04.2014, sub semnătura doamnei prim procuror adjunct, pe aceeaşi dovadă de comunicare, s-a făcut menţiunea ”legal”. În Registrul R15, corespunzător lucrării ce are ca obiect comunicarea către Judecătoria Vaslui a încheierii pronunţate în cauza 9116/333/2014, la rubrica mod de soluţionare apare menţiunea ”verificat”, din registru nerezultând însă data soluţionării lucrării”, se arată în hotărârea CSM
Decizia de a nu formula contestaţie nu a fost evidenţiată în niciun registru, condică sau proces verbal, singura menţiune fiind pe dovada de comunicare a Judecătoriei.
Propria convingere a procurorului
Procurorul Ingrid Botezatu a precizat, cu ocazia audierii, că decizia de a nu contesta înlocuirea măsurii arestării preventive a fost o chestiune de apreciere. Un alt aspect lămurit cu ocazia cercetării procurorului Ingrid Botezatu a fost susţinerea judecătorului Georgina Moldovan, în faţa membrilor CSM, cu ocazia judecării cererii de apărare a reputaţiei profesionale, cum că victima ar fi cerut înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu, în cazul înculpaţilor care şi-au recunoscut faptele. ”Conduita procesuală a părţii vătămate a fost să lase la aprecierea instanţei stabilirea măsurii preventive a inculpaţilor şi să dispună în consecinţă”, se menţionează în hotărârea CSM.
În motivarea de respingere a acţiunii disciplinare, Secţia pentru Procurori arată că ”analizarea unei soluţii sub aspectul netemeiniciei este o chestiune de apreciere, care ţine, de fapt, de propriile convingeri pe care procurorul le are asupra cauzei”.
Faţă de inserarea vizei de legalitate, Secţia pentru Procurori şi-a însuşit susţinerea magistratului Ingrid Botezatu care a motivat că de fapt luni 6 aprilie a fost daca când şi-a înregistrat comunicarea Judecătoriei, în realitate analizând hotârea instanţei şi luând decizia de a nu o contesta vineri, 3 aprilie.
”Violul de la Vaslui”, aşa cum a rămas cunoscut opiniei publice cazul elevei navetiste violată de şapte tineri din localitatea Văleni, a stârnit reacţii virulente după decizia controversată a instanţelor din Vaslui de a-i elibera pe cei şapte agresori din arestul Poliţiei, în ciuda faptului că trei dintre ei şi-au recunoscut faptele. Ulterior, toţi cei şapte tineri au fost condamnaţi definitiv la pedepse cuprinse între 6 şi 10 ani de închisoare.
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Elevă din Vaslui, sechestrată şi violată de şapte indivizi la întoarcerea de la şcoală
Se încarcă comentariile...
