Vaslui

articolul anterior articolul urmator

Zece mănăstiri de neratat într-o viaţă. Cele mai frumoase lucruri păstrate în locurile sfinte ale românilor

6
7 May 2016 06:10:41
Autor: Simona Voicu

Considerate adevărate nestemate ale neamului, mănăstirile din România adună anual milioane de vizitatori, fiind considerate cele mai importante obiective turistice din ţara noastră.

Frumuseţea mănăstirilor româneşti este imposibil de cuantificat, fiecare lăcaş de cult este încărcat de istorie şi spiritualitate, purtând specificul zonei din care provine. ”Adevărul”  vă prezintă astăzi un top al celor mai frumoase mănăstiri din România, realizat cu sprijinul agenţiilor în turism.

1.Mănăstirea Voroneţ -  Capela Sixtină a Estului

Manastirea Voroneţ este una dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate dintre mănăstiri din România, unică în lume datorită culorii în care a fost pictate. Construită în anul 1488, Mănăstirea Voroneţ este considerată cea mai valoroasă ctitorie a lui Ştefan cel Mare.  

 Supranumită „Capela Sixtină a Estului” pentru fresca „Judecăţii de Apoi” care a fost pictată cu celebrul pigment „Albastru de Voroneţ”, în mai bine de jumătate de secol de existenţă biserica Mănăstirii Voroneţ, monument UNESCO din 1993, a avut parte de o istorie zbuciumată. 

Biserica Mănăstirii Voroneţ a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. La Mănăstirea Voroneţ şi-a petrecut Daniil Sihastrul ultimii de 26 de ani din viaţă. Pustnicul a murit în 1496 şi a fost îngropat în biserica Mănăstirii Voroneţ. A fost canonizat în 1992 şi a devenit Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul.

    

Caracteristic Voroneţului nu este doar natura pigmentului albastru, aşa-numitul „Albastru de Voroneţ”, ci mai ales rezistenţa acestuia în condiţii climatice foarte aspre, fapt care se datorează originalităţii tehnicii de lucru aplicate de către pictorii moldoveni

2. Mănăstirea Prislop, polul pelerinilor din România

Mănăstirea Prislop se numără printre cele mai iubite locuri de pelerinaj din România. Zeci de mii de oameni vin săptămânal aici, pentru a se ruga în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca. Veche din secolul XIV, mănăstirea păstrează legende impresionante.
La Mănăstirea Prislop ajung săptămânal mii de oameni din toate colţurile ţării, iar cei mai mulţi vin pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca. Duhovnicul a slujit la mănăstirea Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş.

 

Părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Prislop în 4 decembrie 1989, iar mănăstirea unde se află locul său de veci a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din toate zonele ţării.
Mulţi pelerini cred că pot fi ajutaţi în problemele de sănătate sau familiale rugându-se la mormânt. Pelerinii pot fi văzuţi aducând cu ei la mănăstire haine, fotografii sau alte obiecte personale pentru a le atinge de crucea din lemn de la căpătâiul monahului.
Cel mai mare pelerinaj are loc în 28 noiembrie, când este comemorat părintele Arsenie Boca.

3. Mănăstirea Curtea de Argeş, necropola familiei regale

Ridicarea Mănăstirii Curtea de Argeş a început în 1514, din dorinţa lui Neagoe Basarab de a zămisli aici un lăcaş de o frumuseţe fără seamăn, iar contribuţia legendarului meşter Manole la ridicarea construcţiei e ancorată în istorie. 

În tinereţe, Neagoe Basarab a fost la studii în Italia şi la Constantinopol. La Constantinopol, sultanul Baiazid al II-lea îi încredinţează administrarea construcţiei unei moschei, sarcină de care el s-a achitat strălucit. Constructorul-şef al moscheii este Manoli din Niaesia, care era armean, astfel explicându-se anumite elemente de arhitectură armeană şi georgiană din construcţia mănăstirii.

În apropierea Mănăstirii se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Legenda spune ca Manole şi-ar fi zidit soţia în unul dintre zidurile Mănăstirii, pentru a putea finaliza impresionanta construcţie.
Mănăstirea Curtea de Argeş rol de necropolă a familiei regale din România.

În vechea catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeş, ctitorită de Neagoe Basarab la începutul secolului al XVI-lea şi refăcută la sfârşitul secolului al XIX-lea, sunt înmormântaţi primii doi regi ai României, Carol I şi Ferdinand. În anul 2003, la Curtea de Argeş au fost aduse şi rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea, care au fost depuse într-o capelă din curtea mănăstirii.

4. Mănăstirea Putna, Ierusalimul neamului românesc

Mănăstirea Putna este cel mai important lăcaş de cult ridicat de domnitorul moldovean Ştefan cel Mare. Chiar dacă este cunoscută în întreaga ţară, despre mănăstire nu se ştiu unele detalii, aşa că vom prezenta în continuare câteva curiozităţi despre Mănăstirea Putna.
Mănăstirea Putna, situată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, este cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare, care a fost concepută pentru a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa.

FOTO Mănăstirea Putna

Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni.

Turnul Tezaurului este singura clădire a mănăstirii care a rămas neschimbată încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Aici erau ascunse în urmă cu cinci veacuri obiectele valoroase ale mănăstirii. În interiorul Mănăstirii Putna se mai află Turnul Clopotniţei şi Turnul lui Eminescu, nume date clădirii în care, în anul 1871, cel mai mare poet român a înnoptat mai multe nopţi. Eminescu este cel care a supranumit Mănăstirea Putna - Ierusalimul Neamului Românesc.

La Putna sunt înmormântaţi: Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa - ultima soţie a domintorului, Maria de Mangop - a doua soţie a domintorului, Bogdan cel Orb - fiul domintorului şi alţi urmaşi ai săi până la Petru Rareş.
În 1966, la recomandarea UNESCO, cei 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Putna au fost sărbătoriţi pe plan mondial.

5. Mănăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân

Mănăstirea Cozia este una dintre cele mai vechi mânăstiri din ţară, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. Sfinţită în anul 1388, biserica s-a numărat printre lăcaşele care a primit nenumărate donaţii de la conducătorii Ţării Româneşti.
La începutul anilor 1500 s-a construit fântâna din curtea bisericii.  Apa de izvor este sfinţită de Bobotează şi de Izvorul Tămăduirii şi poate fi consumată şi ca aghiasmă. Mulţi dintre turiştii care trec la pe Cozia aruncă bănuţi în fântână în speranţa că li se vor îndeplini dorinţele.

Mănăstirea Cozia FOTO valceaturistică.ro



În biserică îşi dorm somnul de veci domnitorul Mircea cel Bătrân şi Teofana, mama lui Mihai Viteazul.
Timp de 14 ani, în perioada 1879 -1893, Mânăstirea Cozia a fost transformată în închisoare. Ulterior, aici a fost amenajat un spital şi chiar un grajd de cai în timpul Primului Război Mondial.

6. Mănăstirea  Dragomirna, cea mai strâmtă biserică din lume

În interiorul Mănăstirii Dragomirna din judeţul Suceava se află Biserica Pogorârea Sfântului Duh, considerată ca fiind cea mai înaltă şi cea mai strâmtă biserică ridicată vreodată. Lăcaşul de cult este construit în formă de navă şi are o lungime de 35 de metri, o lăţime de circa 9,5 metri şi o înălţime de aproape 42 de metri.

Mănăstirea Dragomirna (foto jos) a fost ridicată în anul 1602 în satul Mitocu Dragomirnei, din judeţul Suceava, de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. Complexul mănăstiresc este format din Biserica Pogorârea Sfântului Duh, Paraclisul Sfântul Nicolae, Egumenia, Trapeza şi Zidul de incintă.

Mănăstirea Dragomirna a câştigat anul trecut două importante premii europene pentru restaurarea spectaculoaselor fresce medievale. Proiectul de restaurare a frescelor din secolul al XVII-lea din Biserica Dragomirna, judeţul Suceava, a primit în luna mai a anului trecut, la Viena, marele premiu pentru conservarea patrimoniului cultural acordat de UE şi de mişcarea Europa Nostra, precum şi premiul publicului, în urma votului a peste zece mii de persoane.

7. Mănăstirea Peştera Ialomiţei

Peştera Ialomiţei (foto jos), situată în Masivul Bucegi, din judeţul Dâmboviţa, supranumită şi Peştera Regilor, este una dintre cele mai spectaculoase destinaţii turistice din România. La intrarea în Peştera Ialomiţei există un cimitir al călugărilor, vechi de sute de ani, care se crede că primeşte energie nepământeană, fiind mereu cald.
Peştera este situată la aproape 1.700 de metri altitudine, într-o zonă abruptă, spectaculoasă, şi poartă hramul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”.


Aşezământul a fost ridicat în secolul al XVI-lea, de voievodul Ţării Româneşti Mihnea Vodă (cel Rău), care s-ar fi adăpostit în 1510 de turci şi a ridicat lăcaşul de cult în semn de mulţumire lui Dumnezeu, după ce a scăpat de asupritori. Actualul schit a fost ridicat in 1901 de mai multi ctitori Şi cu participarea ciobanilor din zona, ctitorul principal fiind  ieromonahul Ieronim II. Biserica a fost sfintita in 1911, iar în anul 1961 a fost distrusă într-un incendiu, fiind ulterior restaurată. În 1994 s-a început constructia unei noi biserici tot la intrarea în peşteră, lucrările fiind finalizate doi ani mai târziu. 

8.  Mănăstirea Mraconia, bijuteria de la Cazanele Dunării

Acolo unde Dunărea se îngustează, iar curenţii sunt nervoşi în strâmtoarea Cazanelor, Mănăstirea Mraconia (foto jos) stă, parcă, de pază, ancorată bine sub apele învolburate ale fluviului. Construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier I a făcut ca în 1967 vechiul aşezământ să fie demolat, ruinele sale fiind inundate cu timpul de ape. În anul 1993 se pune piatra de temelie a noii biserici, iar în anul 1995 se reînfiinţează vatra monahală.

Mănăstirea se află în Valea Mracunei din apropierea comunei Ogradena Veche, acolo unde este situată o veche mănăstire, numită "Mracuna". Vechiul lăcaş "stă" ascuns într-un loc pitoresc în faţa fostului drum Traian de pe malul sârbesc, unde se află "Tabula Traiana". În apropiere sunt "Cazanele", cea mai frumoasă şi fermecătoare porţiune a Dunării.
Construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier I a făcut ca, în 1967, aşezământul să fie demolat, ruinele sale fiind inundate, cu timpul, de ape.
În anul 1993 se pune piatra de temelie a noii biserici, iar în anul 1995, se reînfiinţează acest aşezământ.

9. Mănăstirea Maria-Radna, perla Văii Mureşului

Aflată la 35 km depărtare de municipiul Arad şi circa 60 km de municipiul Timişoara, Mănăstirea Maria-Radna este  principalul loc de pelerinaj al romano-catolicilor din vestul ţării, este cunoscută pentru minunile sale. 


Potrivit datelor istorice, prima mănăstire franciscană a fost înfiinţată, la Lipova, în anul 1325, de călugări franciscani veniţi din Bosnia. În anul 1520, a fost ridicată aici prima capelă, pentru ca, în anul 1626, mănăstirea franciscanilor să fie reînfiinţată la Radna. În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă, cu toate că era din carton obişnuit, o icoană a Maicii Domnului.

Considerat un miracol, biserica a fost reconstruită, fiind sfinţită în anul 1767 de episcopul Engl. Este construită în stil baroc, având o lungime de 63 m, o lăţime de 16 m şi o înălţime interioară de 21 m. Înălţimea exterioară, împreună cu turnurile care au fost supraînălţate în anul 1911, este de 67 m, dominând împrejurimile. În anul 1992, biserica a fost ridicată la rang de Bazilică Papală cu hramul ”Maica Harurilor”, liturghiile de duminică oficiindu-se, în mod obişnuit, în limbile română, maghiară şi germană. Biserica şi Mănăstirea Maria-Radna au făcut obiectul unui amplu proiect de reabilitare în valoare de 47 de milioane de lei.

10. Manastirea Bârsana, simbolul Maramureşului

Considerată este o ” icoana a sufletului crestin ortodox maramureşean”,  Mănăstirea Bârsana fascinează prin arhitectură, fiind cea mai înaltă construcţie de lemn din lume la vremea ridicării ei, având 57 de metri. A fost reşedinţa Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului în perioada dintre anii 1735 - 1740 când s-a desfiinţat oficial.

A fost construită în anul 1720 pe locul numit "Podurile Mănăstirii" iar în 1806, mutată pe dealul Jbar, unde se află şi în prezent. In 1999, a fost inclusa pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Ansamblul monahal a fost construit din lemn, după tradiţia zonei, fiind compus din poarta specifica maramureseana, turnul cu clopot, biserica înaltă de 57 m, altarul de vara, chiliile calugarilor, capela, atelierul artistilor. Manastirea a avut o istorie zbuciumată. Datează de pe timpul voievodului Dragoş. În 1791 patrimoniul mănăstirea a fost confiscată şi distrusă de Imperiul Habsburgic. A fost reconstruită în anul 1993.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Gavril Man
7.05.2016, 06:58:05

Nu cred ca cineva ii pasa de manastiri.Hai sa urlam toti romanii ca vrem spitale si nu biserici.Cea mai proasta lozinca de la Hristos incoace.Nici o tara crestina nu a avut o asemenea lozina suntem unici la bascalie.

+3 (3 voturi)
G M
7.05.2016, 07:46:28

Mănăstirea Prislop este locul unde-și are mormântul Arsenie Boca, deci nu mănăstirea în sine este ceva de ”neratat” ci mormântul celui mai mediatizat ”duhovnic”, o isterie care a cuprins, prin media, zeci de mii de români care se lasă fraieriți. Mănăstirea Bârsana este nouă, construcție guvernamentală, sponsorul oficial fiind Monitorul Oficial al Guvernului. Acolo-și are o casă și Dăianu, fost ministru al finanțelor, probabil motivul pentru care i se restituia în neștire TVA, deși biserica ei fusese sfințită. Această mănăstire a ajuns posesoarea celui mai mare fond de carte veche din țară printr-o ”confiscare” orificală a tuturor cărților vechi ale bisericilor din Maramureșul istoric. În afară de titulatură, arhitectură și ”măicuțele” de aici, n-are de-a face deloc cu o mănăstire, E mai mult o afacere și locul de întâlnire al politicienilor neocomuniști. Iliescu a fost și el ”cazat” aici când a vizitat Maramureșul, ca și alți potentați ai zilei. Cazarea nu rămâne fără răspuns. Dacă s-ar cerceta s-ar vedea câte miliarde de lei a consumat aceasta asa zisă mănăstire. Și continuă să primească.

-2 (2 voturi)
G M
7.05.2016, 07:47:34

Scuze. ”confiscare” oficială

-2 (2 voturi)
Gheorghe Vicol
7.05.2016, 08:41:30

FEREASTRA BUCOVINEI de Gheorghe Vicol La început, cerul era alb şi aşa avea să fie până într-o zi când Ştefan cel Mare şi-a chemat zugravii şi le-a dat poruncă să-l vopsească albastru. Şi-au vopsit meşterii cerul, iar când au sfârşit Ştefan le-a poruncit să taie şi o fereastră în cer; şi meşterii au tăiat o fereastră prin care oricine îl putea vedea pe Dumnezeu; şi fereastra asta au numit-o Mănăstirea Voroneţ.

+3 (3 voturi)
popa andrei
7.05.2016, 16:36:08

Extraordinar şi sincere felicitări! Cel mai frumos lucru pe care îl puteaţi posta aici.

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările