Cum a scăpat basma curată o femeie acuzată de fraudă cu fonduri europene în valoare de 200.000 de lei
0
Femeia a fost trimisă în judecată de către procurorii DNA într-un dosar de corupţie, acuzată fiind că a obţinut pe nedrept aproape 200.000 de lei din fonduri europene.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj anunţau, în urmă cu un an, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unei sălăjence acuzate de fraudă cu fonduri europene.
Anchetatorii o acuzau pe Dorina-Cristina Dîrjan, de săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.
În rechizitoriul întocmit, procurorii precizau că în cursul anului 2012, în contextul derulării unui proiect finanţate din fonduri nerambursabile privind achiziţia unui utilaj pentru lucrări de pregătire a terenului, femeia a depus la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit un înscris cu un conţinut nereal - un certificat de absolvire, prin care "s-a urmărit îndeplinirea condiţiilor prevăzute în contractul de finanţare şi în Ghidul solicitantului, în vederea obţinerii de fonduri din bugetul Uniunii Europene".
Respectivul document atesta că sălăjeanca a efectuat un curs de iniţiere pentru ocupaţia „maşinist utilaje cale şi terasamente”. "Acest demers a avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cuantum de 192.224 lei, sumă cu care Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale s-a constituit parte civilă în cauză", mai spuneu procurorii, care au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui buldoexcavator ce aparţine inculpatei, până la concurenţa sumei amintite.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Sălaj, instanţă care, în decembrie 2019, a găsit-o vinovată şi a condamnat-o la un an de închisoare cu suspendare pe trei ani, perioadă ce constituie şi termen de încercare. De asemenea, a obligat-o să achite către APRDRP despăgubiri în valoare de 192.224 lei, plus dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente.
Sentinţă atacată la Curtea de Apel
Sălăjeanca a atacat decizia, susţinând că a procedat corect pe parcursul derulării proiectului pentru obţinerea de fonduri europene: s-a prezentat la sediul organizatorului de curs, a urmat structura cursului în varianta pregătită şi predată, cursuri teoretice şi ulterior a susţinut un examen care a fost unul serios, cu note, cu comisie etc.
"Nu s-a dovedit la dosar că inculpata cunoştea structura cursului şi că ştia că acesta avea atât elemente teoretice de 30 de ore, cât şi proba practică de 60 de ore. Nici nu se putea, pentru ca nu a fost prezentată niciodată o astfel de structură cursanţilor (...) Cei răspunzători şi care trebuiau sancţionaţi pentru fals în înscrisuri sunt membrii comisiei, ai firmei care a organizat cursul, şi nu inculpata. Inculpata a fost de bună credinţă şi nu a folosit acel înscris cu rea credinţă pentru a exista latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată, sub aspectul intenţiei directe sau indirecte", a explicat avocatul femeii.
Recent, Curtea de Apel Cluj a pronunţat în cauză o sentinţă definitivă, desfiinţând soluţia magistraţilor sălăjeni. Astfel, instanţa superioară a admis apelul şi rejudecând cauza a achitat-o pe inculpată, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege, şi a respins, în acelaşi timp, acţiunea civilă a APRDRP.
Motivarea instanţei
În motivare, Curtea subliniază că deşi inculpata a făcut, în realitate, un număr mai mic de ore de curs, în cererea de finanţare nu existau criterii expres prevăzute ca o condiţie de eligibilitate cu privire la numărul de ore, tipul lor sau verificarea cunoştinţelor la final.
"Ceea ce se solicita era doar un document care să facă dovada deţinerii de aptitudini în acord cu activitatea propusă prin proiect, în concret, dovada aptitudinilor de a utiliza utilajul ce se dorea a fi finanţat. A pretinde că inculpata nu îndeplinea acest criteriu de eligibilitate (numai pentru că numărul de ore de curs – teorie şi practic ă pe care le -a urmat în fapt nu corespundea cu menţiunile din certificatul de absolvire) ar reprezenta impunerea unor condiţii suplimentare, pe care nici măcar autoritatea contractantă nu le-a impus ab initio", spune Curtea de Apel Cluj.
Sursa citată menţionază că acuzaţia adusă în concret prin rechizitoriu trebuia să se raporteze la conduita impusă inculpatei, care, în acord cu cererea de finanţare, era obligată să depună declaraţia pe proprie răspundere şi nu diploma de absolvire a cursului. Aşa se face că în dosarul de finanţare era anexată o astfel de declaraţie, fiind bifat faptul că nu este cazul depunerii dovezii urmării cursului de calificare.
"Ca atare, dacă Autoritatea contractantă nu a luat în considerare certificatul de absolvire a cursurilor de iniţiere maşinist utilaje ca o condiţie de eligibilitate , nu prezintă nicio relevanţă caracterul neconform cu realitatea al acelui document", afirmă magistraţii clujeni, concluzionând că "nu există legătură de cauzalitate între depunerea acelui document cu menţiuni nereale şi rezultatul obţinerii pe nedrept de către inculpată de fonduri nerambursabile, ceea ce echivalează cu neîntrunirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii".
Se încarcă comentariile...
