Zalău

articolul anterior articolul urmator

De vorbă cu un alergolog. „Doi din zece oameni vor face la un moment dat o formă de alergie“

2
6 Jun 2020 10:48:10
Autor: Andreea Vilcovschi
Amalia Găvriluţ este medic la Spitalul Judeţean din Zalău FOTO Arhivă personală
Amalia Găvriluţ este medic la Spitalul Judeţean din Zalău FOTO Arhivă personală

Dr. Amalia Găvriluţ, medic primar pneumolog şi medic specialist alergologie şi imunologie clinică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, atrage atenţia că orice persoană poate dezvolta o alergie, iar prevenţia este cea mai la îndemână armă.

Bolile alergice reprezintă o problemă de sănătate publică majoră a lumii moderne: aproximativ 20% din populaţia globului este afectată, iar procentul este în continuă creştere. Cauzele sunt multiple şi greu de controlat, spun specialiştii. În România, alergia la polenul de cereale este cea mai frecventă, iar cel mai îngrijorător aspect este că dintre pacienţii care suferă de rinită alergică mai mult de jumătate prezintă şi astm alergic.

Dr. Amalia Găvriluţ, medic primar pneumolog şi medic specialist alergologie şi imunologie clinică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, enumeră cele mai comune alergii, care sunt principalele simptome ce ne ajută să identificăm factorii declanşatori, dar şi cum putem preveni dezvoltarea unei reacţii alergice. Medicul subliniază şi că, în cazul în care se impune, tratamentul pentru bolile alergice este unul complex şi trebuie făcut sub supravegherea specialistului.

„Weekend Adevărul“: Există persoane mai predispuse să dezvolte alergii?

Dr. Amalia Găvriluţ: Doi din zece oameni vor face la un moment dat o formă de alergie.
Alergia nu ţine cont de rasă, vârstă, sex sau etnie. Alergiile afectează aproximativ 20% din populaţie, iar aceşti oameni pot dezvolta o reacţie alergică oricând. Alergia nu are neapărat o vârstă favorită, iar dacă o persoană nu manifestă reacţii alergice în copilărie sau în adolescenţă, asta nu înseamnă că nu poate deveni alergică mai târziu. Acel proces de sensibilizare poate apărea oricând pe parcursul vieţii şi la orice substanţă. Procesul de sensibilizare nu e predictibil, nu e previzibil. Organizatia Mondială a Alergiilor semnalizează o creştere a prevalenţei alergiilor în întreaga lume.

Care sunt principalele simptome ce indică existenţa unei alergii?

Dacă ne curg nasul sau ochii, ni se înfundă nasul, dacă nu avem febră sau frison, dar strănutăm mai mult de o săptămână în anotimpurile calde, în aer liber ori în spaţii interioare unde este mai mult praf, unde sunt animale − de regulă, câini şi pisici − sau unde sunt mucegaiuri, s-ar putea să avem o rinoconjunctivită alergică. Dacă respirăm greu, şuierăm, tuşim sec mai mult de o lună, fără să avem secreţii respiratorii, ne putem gândi la un astm, care şi el poate avea o componentă alergică. Dacă în momentul în care luăm un tratament sau consumăm un aliment avem urticarie, umflături sau senzaţie de sufocare, trebuie să mergem la medic. Din experienţa mea, foarte mulţi pacienţi vin de la colegii ORL-işti.

Ce investigaţii sunt necesare pentru a stabili dacă avem de-a face cu o alergie?

În alergologie, lucrurile se bazează pe punerea în evidenţă a anticorpilor din clasa IgE, creaţi în mod greşit de sistemul imunitar pentru a lupta cu substanţa respectivă. Depistarea acestor anticorpi poate fi făcută prin mai multe tehnici, în funcţie de tipul de alergie. Când vorbim de rinită alergică, de conjunctivită ori astm, testele cutanate sunt cea mai la îndemână soluţie.

Ce presupun aceste teste?

Punem extracte de alergeni pe mână pentru a se produce o mică reacţie, pe care o interpretăm după 15 minute. Când nu se pot face astfel de teste, se recoltează sânge, proba este trimisă la laborator, unde se pune în contact cu alergenul, iar în câteva zile apare rezultatul. Pentru alergiile la medicamente, testul standard este să readministrezi medicamentul, acolo unde se poate. În caz contrar, apelăm tot la analiza de sânge. Poate aţi auzit: „Capsa de la blugi îmi provoacă eczemă“ sau „Mi-am vopsit părul şi am o rană“. Acestea sunt situaţii în care avem de-a face cu o dermatită de contact alergică, o sensibilizare prin piele a sistemului imunitar. Acolo e un alt tip de testare, este vorba de Testarea Patch, care presupune lipirea unor plasturi pe spate sau pe antebraţ. După 48 de ore, plasturii sunt îndepărtaţi şi se pune diagnosticul.

Prevenţia, cea mai ieftină şi sigură metodă

Există un apogeu al alergiilor în funcţie de sezon?

În cazul alergiilor respiratorii poţi avea simptome tot anul sau doar în momentul în care anumite plante sunt înflorite, cum e cazul ambroziei. Simptomele alergiilor sezoniere sunt ceva mai severe şi aduc mai repede pacientul în cabinet.

Pentru că aţi menţionat ambrozia, cum se manifestă acest tip de alergie?

Ambrozia atinge perioada maximă de polenizare în lunile august şi septembrie, când determină, de altfel, apariţia simptomelor. În funcţie de temperaturile de afară, sezonul de polenizare poate începe încă din iulie şi poate dura până la debutul lunii octombrie. Polenurile care dau alergii sunt granule microscopice purtate de vânt, iar simptomatologia lor e identică, fie că discutăm de polenul de iarbă verde, care este prezent în aer din luna aprilie, fie de cel de mesteacăn, prezent de la final de februarie, început de martie. Având de-a face cu un alergen care vine în contact cu organismul pe cale respiratorie, el se manifestă prin mâncărimi şi usturimi de nas şi ochi, prin nas înfundat şi strănut. Nu e obligatoriu ca simptomatologia să fie prezentă integral la toţi pacienţii. Dacă ai minimum două simptome care ţin cel puţin o săptămână pe timpul verii şi nu ai febră ori frisoane, care să sugereze o infecţie, poate fi o patologie alergică.

Cum se pot trata alergiile? Putem vorbi de un tratament general?

Prevenţia este cea mai ieftină şi cea mai sigură metodă, dar dacă totuşi se impune un tratament, acesta trebuie să fie complex şi corect administrat. După ce ai depistat despre ce alergen este vorba, discutăm despre reducerea expunerii la acesta, discutăm despre tratamentul simptomatic −
care va controla boala, dar nu o va vindeca − şi despre tratamentul de vindecare, adică imunoterapia. Aceasta din urmă constă în expunerea treptată a corpului la doze mici din substanţa la care a dezvoltat o reacţie imună exagerată. Trăim în epoca medicinei personalizate, astfel că pentru fiecare pacient se propune un tratament anume. Există clase de medicamente − corticosteroizi, antihistaminice −  cu care putem găsi o schemă de tratament cât mai bună.

Cum ţinem polenul la distanţă

Ce şanse are un pacient să scape de această sensibilitate supărătoare?

Dacă întâi te-ai sensibilizat, pe parcursul mai multor ani, şi ulterior ai devenit alergic, tratamentul îţi reînvaţă corpul să tolereze polenul de ambrozie, să-l perceapă ca pe ceva inofensiv. În România se foloseşte cel mai des imunoterapia orală − nişte picături sublinguale cu extract de ambrozie. Iniţierea o face neapărat alergologul, sub supravegherea căruia se administrează prima picătură. Ulterior, pacientul stă aproximativ 30 de minute în spital, pentru observaţii, pentru ca din ziua următoare să urmeze, acasă, tratamentul până la începutul lui octombrie. Rata de vindecare sau de obţinere a toleranţei este de circa 80%.

Ce măsuri defensive recomandaţi persoanelor sensibile la ambrozie?

Sunt trei aspecte importante pe care le recomand fiecărui pacient: geamurile casei să stea închise începând cu 5-6 dimineaţa până la ora 16.00, pentru a nu permite polenului să intre în casă, iar aerul condiţionat să nu fie pornit. În al doilea rând, în sezonul de polenizare, lenjeria de pat şi rufele nu vor fi lăsate la uscat în bătaia vântului, pentru că astfel polenul adus de masele de aer se opreşte în faţa de pernă, spre exemplu, şi este, mai apoi, inspirat toată noaptea. Un al treilea detaliu esenţial îl reprezintă spălarea părului la finalul fiecărei zile. Fiind relativ lipicios, polenul se depune pe firul de păr, de unde ajunge cu uşurinţă pe pernă, pe piele şi pe haine şi declanşează simptomele alergice. De asemenea, să evite activităţile în aer liber când concentraţia polenurilor este mare, mai ales în zilele călduroase şi uscate, să poarte ochelari protectori în mediul exterior − de preferat cei cu apărătoare în părţile superioare şi laterale ale ramelor −, să deschidă ferestrele locuinţei după miezul nopţii şi să utilizeze instalaţii de aer condiţionat şi filtre speciale pentru alergeni.

Cum ne putem face scut împotriva alergiilor

Alergia alimentară este o problemă tot mai frecventă, în special la copii. Care sunt principalii declanşatori?

Alergia alimentară reprezintă o problemă globală. În acest moment, nu există tratament, iar singura soluţie o reprezintă evitarea consumului alergenilor alimentari, alături de o strategie bine definită pentru situaţii de urgenţă şi prim-ajutor. Statisticile arată că alergiile alimentare afectează până la 10% din populaţie şi că un copil din zece are o astfel de problemă, care, de multe ori, este asociată cu alte boli alergice, cum ar fi dermatita atopică, astmul şi rinita alergică. Acest tip de afecţiuni sunt declanşate de un răspuns imun eronat faţă de proteinele alimentare, cu particularităţi legate de vârsta pacientului. Alimentele cel mai frecvent asociate cu alergiile alimentare sunt arahidele, alunele, proteinele laptelui de vacă, ouăle, grâul, soia, peştele, fructele de mare şi seminţele, cum ar fi cele de susan.

În lipsa unui tratament, ce soluţii există?

Tratamentul reacţiilor acute trebuie să fie adaptat în funcţie de severitate. Terapia standard constă în eliminarea din dietă a alergenilor identificaţi drept factori declanşatori; în acest fel, mulţi copii dezvoltă toleranţă în timp. Însă, atât pentru un diagnostic corect, cât şi pentru tratamentul adecvat este importantă consultarea medicului specialist alergolog. În România s-au desfăşurat multiple campanii de conştientizare şi educare a populaţiei, au fost introduse stilouri autoinjectoare cu adrenaliană în unităţile de învăţământ în care există cel puţin un copil cu alergie. Toate aceste eforturi au ca scop îmbunătăţirea vieţii persoanelor care au dezvoltat alergii, dar şi siguranţa copiilor cu alergii, care pe de o parte nu trebuie să se simtă marginalizaţi, iar pe de alta, trebuie feriţi de factori alergeni.

Fără decoraţiuni şi covoare

Cum se manifestă alergiile la medicamente?

O alergie la medicamente poate să meargă de la forme uşoare − cu urticarie mai mult sau mai puţin diseminată, cu umflături sau angioedem −, până la forme mai grave − cu probleme respiratorii, dispnee, sufocare şi chiar şoc anafilactic.

Cum putem afla dacă suntem sau nu alergici la un medicament? Ce teste se recomandă?

Pentru alergii, cel mai important este istoricul. Dacă, de exemplu, nu ai luat niciodată în viaţă un antibiotic, nu ai cum să fii alergic la el, întrucât corpul nu s-a întâlnit cu un antibiotic, nu există anticorpi pentru el. Prin urmare, testarea este inutilă. În schimb, dacă în trecut am avut o reacţie la un medicament, cu urticarie sau măcar cu roşeaţă, cu un eritem, atunci se ridică suspiciunea de alergie şi trebuie să trecem la faza următoare, în care să verificăm dacă există sau nu această alergie. În această situaţie, avem două variante: putem să testăm antibioticul respectiv, pentru a vedea dacă istoricul este cu adevărat de alergie, ori putem să testăm un antibiotic din altă clasă de antibiotice. Testul standard este cel în care punem din nou în contact corpul cu antibioticul. Fiind un test cu risc vital, se face doar în spital, sub supraveghere, cu branulă, cu măsurare de tensiune, cu ATI-ul lângă. Dacă faci testarea ca la carte, după toate protocoalele, riscul să meargă ceva prost este redus. În plus, oferă cea mai bună opţiune de diagnostic.

Alergia la acarieni este o altă afecţiune răspândită. Ce sunt acarienii şi ce manifestări alergice pot provoca aceştia?

Acarienii sunt organisme microscopice care trăiesc în praful din casă; se înmulţesc cu repeziciune, preferând locuinţele cu umezeală ridicată. Particule de excremente ale acestor organisme se ridică în aerul inspirat şi pătrund prin respiraţie până la nivelul căilor respiratorii. De altfel, praful de casă este un amestec de particule alergene: fibre de textile, păr de animale, bacterii, mucegai, alimente, gândaci. Cele mai frecvente manifestări sunt respiratorii, mai precis strănutul, secreţiile nazale, nasul înfundat, pruritul nazal, dar şi lăcrimare ori prurit ocular. Reacţii severe apar în astmul bronşic: sufocare, tuse, respiraţie şuierătoare şi dificilă, senzaţie de apăsare pe torace, oboseală.

Putem evita acarienii?

Din păcate, nu pot fi îndepărtaţi în totalitate. Există, însă, măsuri de reducere a expunerii la aceşti alergeni, printre care eliminarea surselor de umezeală − vase cu apă, ghivece cu flori −, renunţarea la covoare, tapiserii, perdele, aşternuturile de pat vor fi schimbate săptămânal şi spălate la temperaturi ridicate, iar hainele se vor ţine în dulapuri închise. Ştergerea prafului din locuinţă se va face la fiecare două zile folosind o cârpă umedă. De asemenea, se va renunţa la decoraţiuni care nu se pot curăţa, cum ar fi jucăriile de pluş ori coşurile cu flori uscate.

CV

  • Membră a Organizaţiei Mondiale de Alergologie
  • Numele: Amalia Ioana Găvriluţ
  • Studiile şi cariera: A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca.
  • Este medic primar pneumolog şi medic specialist alergologie şi imunologie clinică, în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău.
  • A făcut un stagiu de pneumologie la Spitalul Universitar Strasbourg din Franţa.
  • Este membră a Societăţii Române de Pneumologie şi a Organizaţiei Mondiale de Alergologie.
  • Locuieşte în: Zalău
     

Mai puteţi citi:

Mărturia tulburătoare a asistentei românce infectate cu coronavirus în Franţa. „Atâta moarte de om nu am văzut în toată cariera mea“

Cele mai periculoase complicaţii ale diabetului: de la orbire la amputarea piciorului

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Alfa Omega
6.06.2020, 11:08:25

Ambrozia este o planra interzisa in Romania si in Europa pe consideretul ca poate provoca alergii chiar si la oamenii sanatosi fara probleme alergice , ea trebuie combatuta prin taiere de la radacina si lasata la fata locului daca deja are seminte pentru ca semitele sa nu se imprastie ! Problema estd ca multi nu i cunosc aceasta planta si nu o combat ! Publicitate pentru combaterea acestek plante nu se face noi preferam sa ne indopam cu medicamete !

Tăunu
6.06.2020, 11:40:07

Articol bine documentat, lipsește totuși ceva dar, e de înțeles, lipsește vârsta medicului !