Zalău

articolul anterior articolul urmator

Destinul curios al „Altamirei“ româneşti, unde s-au descoperit picturi rupestre vechi de 10.000 de ani. Nimeni nu a mai coborât în peşteră de peste 30 de ani

0
16 Jun 2015 06:02:06
Autor: Alina Pop
Silueta unui cal a fost descoperită pictată pe un perete din Peştera Ciuculat
Silueta unui cal a fost descoperită pictată pe un perete din Peştera Ciuculat

Peştera Cuciulat din Sălaj, comparată, păstrând proporţiile cu Altamira Spaniei, graţie picturii rupestre vechi de peste 10.000 de ani descoperite acolo, se zbate în anonimat. Doar reconstituirea unei secţiuni din peşteră în cadrul expoziţiei de bază a muzeului din Zalău mai aminteşte de existenţa pe teritoriul Sălajului a unui astfel de obiectiv.

Descoperirea căluţului pictat pe pereţii peşterii de la Cuciulat făcea, în 1978, mare vâlvă în rândul speologilor şi a antropologilor. Peştera a fost considerată, la acea vreme, unicat în Europa Centrală şi de Est, picturi similare mai fiind descoperite, până atunci, în vestul Europei - în principal în Franţa, dar şi în Spania, unde se află şi celebra peşteră din Altamira, cu picturi preistorice descoperite de un vânător în anul 1868. După câţiva ani de cercetări, peştera fost închisă şi, odată cu asta, s-a stins, parcă, şi interesul pentru inedita descoperire.

Cum s-a ajuns aici

Peştera de la Cuciulat este inaccesibilă publicului din 1980 după ce - spun localnicii - intrarea ei a fost blocată mai întâi de speologii care au vrut să o protejeze de eventualii vandali, iar apoi de o haldă de steril rezultată în urma exploatării în carieră a calcarului din zonă. În cei mai bine de 30 de ani scurşi de atunci, liniştea s-a aşternut asupra peşterii considerate odată o bijuterie. ”Nu este clar nici măcar de cine aparţine, pentru că intrarea este pe teritoriul administrativ al comunei Letca, iar restul este la comuna Băbeni”, spune primarul comunei Letca, Dorel Man, admiţând că nici nu ştie să fi încercat cineva să delimiteze clar limitele de proprietate asupra peşterii. Primarul admite că, nefiind foarte clar regimul juridic al peşterii, nici Primăria Letca, nici Primăria Băbeni, nu se zbat să scoată din anonimat locul, fiecare mizând, probabil, pe iniţiativa celeilalte.

Interesul, scăzut şi de apariţia ”concurenţei”

Arheologul Ioan Bejinariu, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, spune că pe lângă interesul publicului şi al cercetătorilor, peştera de la Cuciulat şi-a pierdut şi statutul de unicat în Europa Centrală şi de Est după ce, în 2009, în judeţul vecin, Bihor, au fost descoperite picturi rupestre pe stânca în care a fost săpată peştera Coliboaia. ”În plus, picturile din Bihor sunt şi mai vechi decât cele de la Cuciulat, estimându-se că sunt chiar cele mai vechi din lume - datând de aproximativ 30.000 de ani”, explică arheologul.

Pictură de la peştera din Bihor

Peştera din Sălaj prezintă şi dezavantajul unui relief nefavorabil, gresiile şi argila din zonă făcând-o să fie excesiv de umedă, mai cu seama la etajele inferioare (peştera este structurată pe trei niveluri, picturile fiind la cel superior). ”Este şi foarte întortocheată, accesul fiind dificil şi pentru speologii bine echipaţi”, spune Bejinariu.

Istoricul peşterii de la Cuciulat

Despre peştera din Sălaj a scris, mai pe larg, cercetătorul Marin Cârciumaru, în studiul ”Mărturii ale artei rupestre preistorice în România”, publicat în 1987. Potrivit autorului, peştera era cunoscută de localnici încă înainte de primul război mondial, însă, ea a fost practic redescoperită în anul 1978, de o echipă de speologi amatori din cadrul Clubului "Emil Racoviţă", de pe lângă Casa de Cultură a Studenţilor "Grigore Preoteasa" din Bucureşti.

Elementul de spectaculozitate al peşterii este reprezentat în primul rând, "de silueta unui cal, pictată pe o suprafaţă astfel aleasă încât privirea să cadă aproape perpendincular şi în acest fel imaginea să poata fi observată în toata plenitudinea ei. Redat monocrom, cu culoarea roşie cărămizie, fără niciun contur incizat sau nuanţat cu tentă de culoare mai accentuată, calul din peştera Cuciulat nu depăşeste în lungime 24,5 cm şi 12,5 cm înălţime.


Silueta calului nu este izolată, fiind însoţită de nenumărate pete de culoare, dintre care se detaşează imaginea unei feline, pictată pe plafonul încăperii, spre mijlocul acesteia.

Felina, în raport cu calul, este mai degradată, conturul său fiind mai greu de urmărit. Totuşi, se poate întrevedea botul scurt, specific felinelor, şi ceafa animalului. Urechile, mult mai vizibile, sunt redate atât prin culoarea roşie cărămizie, cât şi cu câte două incizii în calcar, în scopul de a le da mai multă profunzime şi contur. Picioarele anterioare au suferit cel mai puternic de pe urma proceselor de spălare şi degradare de-a lungul timpului. Cu toate acestea, cu un minim efort de imaginaţie, se poate intui poziţia întinsă a lor, precum şi faptul că sunt îndepartate unul faţă de celalalt. Din acest punct de vedere, ele par în concordanţă directă cu jumătatea posterioară, sugerând un animal în atac sau fugă. În imediata apropiere a felinei din peştera Cuciulat, în partea posterioară a ei, se poate întrezări o mare pată de culoare roşie cărămizie, care aminteşte, parcă, de silueta greoaie a unei fiinţe umane. Conturul este foarte estompat, încât autenticitatea ei rămâne îndoielnică. Înălţimea sa ar fi de 51 cm şi lăţimea de aproximativ 26 cm.

Peştera Cuciulat este deci singura descoperită până acum în ţara noastră care a conservat o pictură în stil naturalist şi în maniera realismului paleolitic al artei animaliere specifice acestei perioade” - scria, atunci, Cârciumaru.

Peştera, reconstituită la muzeu

Pentru cei interesaţi, azi, să vadă cum arată pictura din peştera de la Cuciulat, o replică a unei părţi din galeria superioară a fost inclusă în expoziţia de bază a Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, inaugurată în mai 2014. Replica include, pentru plasticitate, şi un manechin ce întruchipează un ”om al peşterilor”, surprins în timpul actului artistic.

Vă mai recomandăm:

Femeia care îi înnebunea pe soldaţii romani. Zeiţa Venus, goală, era adorată de războinici - ultima descoperire, explicată de specialişti

Trecerea prin Dacia a tiranului Caracalla, unul dintre cei mai cruzi împăraţi romani, pregătită identic cu vizitele de lucru ale lui Ceauşescu

FOTO VIDEO Surprize la Noaptea Muzeelor. Un ghid venit din Epoca Romană i-a întâmpinat pe vizitatori

Practici magice tradiţionale: descântecele care alungau bolile şi actul ritualic făcut pentru a-l aduce pe bărbat în braţele femeii. Explicaţia specialiştilor



 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările