Femeia care traduce în italiană Bacovia, Eminescu şi Iorga. „Vreau să arăt aici o altă faţă a României, tot ce are mai bun“
0
Plecată în Italia imediat după Revoluţie, Alina Breje şi-a descoperit acolo o pasiunea pentru traduceri şi scris. Ceea ce a început mai degrabă ca un hobby s-a transformat într-o activitate serioasă.
Absolventă a Facultăţii de Relaţii Internaţionale, sălăjeanca Alina Breje, 51 de ani, a descoperit, în urmă cu aproape trei decenii, plăcerea de a traduce şi a scrie. Se întâmpla în Italia, acolo unde a plecat să muncească în 1994 şi unde a stat până în 2007. Totul a pornit de la blogul pe care şi l-a creat şi unde îşi posta gândurile, în limba italiană, şi a continuat cu mici traduceri din autorii români pe care îi îndrăgea.
“Am fost pasionată mereu de lectură şi literatură. Îmi place mirosul unei cărţi noi, îmi place sa aud foşnetul de hârtie, îmi place să le răsfoiesc. Am avut întotdeauna cărţi cu mine - în geantă, pe masa de noptieră, şi, bineînţeles, pe rafturile de acasă. Pentru mine cititul a fost şi este o şansă de a mă desprinde de realitatea vieţii cotidiene, de-a intra într-o altă lume, imaginară, în care totul era posibil. Era modul meu de-a mă căuta pe mine însumi printre aceste personaje, trăiri, experienţe, un mod de-a mă umple sufleteşte. Pentru că uneori sunt de ajuns câteva fraze citite sau câteva cuvinte, cele potrivite, cele simple care se transformǎ ȋn emoţii, cele care te hrǎnesc fără a cere nimic în schimb”, spune Alina Breje.
De la blog, la carte
Traducerile din opera lui Octavian Paler pe care le-a postat pe blog i-au atras atenţia unui editor, care i-a propus să scoată un volum cu aforisme şi poezii ale acestui autor, care nu fusese publicat până atunci în Italia. După volumul "Bazarul vieţii, aforisme şi poezii” de Octavian Paler, apărut în 2010, a început să traducă şi alte cărţi în limba italiană. “A fost ca o provocare”, îşi aminteşte ea. Aşa au văzut lumina tiparului antologia "Pǎmântul de sub stele" (2010), carte sponsorizatǎ de către asociaţia „Comitato del Castello di Arrone” sau “Oasi di sabbia”, de Valeriu Butulescu (2011). Volumul din urmă a primit două premii la Festivalul Internaţional “Torino in Sintesi” 2012, cea mai prestigioasă competiţie a literaturii aforistice la nivel european.
Sălăjeanca şi-a pus semnătura şi pe traducerea "Antologiei aforismului român contemporan" (2013), realizată în colaborare cu Fabrizio Caramagna. “Acest volum a fost prima antologie a aforismului românesc contemporan apărută în Italia, dar şi prima de acest gen în România. Lucrarea a înglobat o muncă enormă de cercetare şi documentare, desfǎşuratǎ de-a lungul unui an şi jumǎtate”, menţionează ea. Cu acest volum, a reprezentat România la cea de-a 26-a ediţie a Salonului Internaţional de carte de la Torino, din mai 2013.
“Nu este uşor să traduci într-o altă limbă; traducerea este realizată, de obicei, de vorbitorii nativi ai limbii respective. Pentru a putea realiza o traducere de calitate a poeziilor, consider că este important să scrii versuri; doar aşa traducătorul reuşeşte să păstreze mai fidel imaginea poetică şi sensul metaforic din textul liric. Deloc uşoară este şi traducerea de aforisme, deşi vorbim despre propoziţii scurte; este suficient să schimbi o virgulă şi ai moficiat toată semnificaţia aforismului. Fiecare cuvânt are înţelesul său, asupra căruia trebuie sa reflecţi mult timp pentru a putea găsi alte nuanţe, poate care ţi-au scăpat la prima lectură”, punctează Alina.
A tradus cei mai cunoscuţi autori români
În perioada petrecută în Italia, Alina Breje a lucrat mai mulţi ani ca redactor cultural la ziarele “Actualitatea Românească” şi “Actualitatea Magazin”, rubricile sale fiind dedicate prezentării celor mai cunoscuţi scriitori români, printre care Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu, Octavian Paler, Constantin Noica, Nichita Stănescu, Nicolae Iorga, Ana Blandiana, George Bacovia sau Tudor Arghezi. “Toate traducerile şi articolele mele au avut ca scop trezirea interesului editorilor şi a cititorilor din Italia pentru scriitorii români”, spune ea.
A continuat să facă toate acestea şi după ce a revenit în România, din dorinţa de a schimba mentalităţi: “Întotdeauna am considerat că pot să arăt italienilor o altă faţă a României, să promovez ceea ce are ea mai bun. Întotdeauna am crezut că cultura nu are frontiere şi este capabilǎ sǎ treacǎ dincolo de bariere, pentru că emoţiile care se nasc din ea, sunt universal recunoscute de sufletul omului”.
În semn de apreciere pentru munca depusă, în 2013 a obţinut Premiul de Excelenţă din partea Ministerului Culturii - pentru promovarea culturii române în străinătate, iar în 2017, Diploma de Onoare, ca recunoştinţă pentru serviciile aduse culturii. Tot în 2017, a fost numită membru de onoare pe viaţă din partea Casei Naaman pentru Cultură şi a Fundaţiei Naji Naaman.
A scris propriile aforisme
Traducând mai multe cărţi de aforisme, Alina Breje mărturiseşte că s-a îndrăgostit de această formă scurtă: “Mi s-a părut fantastică această capacitate pe care o are aforismul de-a concentra în doar câteva cuvinte atât de mult... această capacitate de-a sintetiza într-o frază scurtă un raţionament, o stare sufletească, un sentiment sau o opinie”. A început să scrie propriile aforisme, incluse, mai apoi, în diverse antologii apărute în ţară şi în străinătate, printre care "Pământul de sub stele" (2010), "Antologia Premiilor Literare Naji Naaman” (editată de FCG Naji Naaman’s Foundation for Gratis Culture, 2013), "Antologia Premiului Internaţional pentru Aforism -Torino in Sintesi” (2014), “În imperiul unei fraze - o antologie cronologică a aforismului românesc", (2015) sau "Antologia Festivalului Internaţional al Aforismului pentru românii de pretutindeni" (2017).
La începutul acestui an, aforismele sale au fost publicate în volumele “Identităţi - o antologie a aforismului românesc” şi “Aphorismes roumains d’aujourd’hui”, prima antologie a aforismului românesc publicată în Franţa.
Despre genul literar pe care îl abordează, Alina Breje spune că este unui ignorat de către criticii literari: “Pasiunea pentru lectură nu mai este o prioritate în ziua de azi, aşa că este greu să publici cărţi şi mai ales cărţi de aforisme. Aforismul, aşa cum se ştie, a fost de-a lungul anilor, ignorat de critica literară, care preferă romanul. Şi totuşi, cred că cine are darul sintezei reuşeşte să exprime într-o propoziţie ceea ce alţii nu ar fi capabili să facă atât de explicit într-un roman cu mai multe volume. Propoziţiile scurte ale aforismelor sunt adesea instructive sau moraliste, iar incisivitatea lor forţează mintea celor care le citesc să se gândească la semnificaţiile pe care le propun. Existe fraze care rămânimprimate în memorie, pentru că închid în sine învăţături importante. Un cuvânt poate genera o poveste, pune ideile în mişcare; fiecare aforism stârneşte o emoţie şi stimulează reflecţia, are capacitatea de a ajunge instantaneu înăuntrul nostru”.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
