„Mama Ţic“, ferma cu care doi soţi din Sălaj vor să câştige pariul cu agricultura ecologică

Nicoleta Oros este convinsă că piaţa produselor bio este în creştere FOTO Arhivă personală

În urmă cu aproape patru ani, Nicoleta şi Cristian Oros, doi tineri sălăjeni, au prins curaj şi s-au implicat într-o mică afacere în domeniul agricol, în localitatea Bădăcin. Prin demersul lor, vor să ducă mai departe moştenirea de la bunici şi străbunici.

Cei doi soţi au preluat prin transfer de exploataţie, de la tatăl Nicoletei, ferma "Mama Ţic" din Bădăcin (numită aşa după porecla stăbunicii), şi, cu multă poftă de muncă, dragoste pentru natură şi pasiune pentru agricultură, s-au apucat de treabă. Şi nu oricum, ci ecologic, aşa cum o făceau şi bunicii şi străbunicii lor. La baza deciziei lor a stat şi dorinţa de a readuce la viaţă locurile natale, ameninţate, asemeni altor sate româneşti, de fenomenul depopulării.

Certificare eco pentru livezi

Ferma "Mama Ţic" se întinde pe circa 14 hectare, pe care Nicoleta şi Cristian cultivă o mare diversitate de pomi şi arbuşti fructiferi: meri, cireşi, peri, pruni, caişi, nuci, vişini, gutui, duzi, muri fără ţepi, coacăzi, afini ori căpşuni, dar şi cereale, legume şi plante de nutreţ. Livada este certificată eco, iar celelalte terenuri ale fermei sunt în conversie. "Produceam ecologic şi anterior certificării, doar că nu deţineam nici un document. În acest sens am încheiat un contract cu un organism de certificare ecologică, care ne-a oferit un document doveditor al faptului că produsele noastre sunt calitativ superioare. Am ales cultura ecologică în primul rând pentru că noi suntem principalii beneficiari ai muncii nostre şi ne dorim să ne creştem copiii sănătos. Mai mult în marile oraşe este tot mai dificil să găseşti produse ecologice motiv pentru care şi cererea este mare", explică Nicoleta.

Majoritatea soiurilor de fructe din ferma sălăjeană sunt cele tradiţionale, păstrate prin realtoire de la străbunici sau altoite ulterior de la săteni. Printre ele, spune Nicoleta Oros, perele "pergament, busuiocoase şi cesărăşti", cireşele "oltoane", zmeura deosebit de aromată plantată de Mama Ţic, dar şi merele gutui, care sunt un soi nealtoit, cu un gust special.

Fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii

Fiecare membru al familiei pune umărul la treabă, iar în perioadele în care este mai mult de muncă, soţii Oros apelează la ajutorul prietenilor ori la zilieri. "Muncim din pasiune, din dragoste pentru natură şi din bucuria de a lăsa să-ţi treacă prin mâini ţărâna locurilor în care ai crescut", subliniază sălăjeanca, recunoscând, însă, că nu este tocmai uşor să produci ecologic. Şi asta întrucât costurile şi munca fizică sunt mai mari, iar producţia este de multe ori foarte mică.
Pentru a-şi putea dezvolta mica afacere, soţii Oros s-au folosit de fondurile europene. Profitând de facilităţile acordate, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, tinerilor care vor să facă agricultură, cei doi au beneficiat de un sprijin nerambursabil de 16.000 de euro, bani care le-a permis să cumpere utilajele extrem de necesare muncii în fermă şi să mărească suprafeţele plantate la Bădăcin,

Distribuţie directă către consumator

Producţia de fructe diferă de la an la an. Nicoleta precizează că recolta anuală nu este una semnificativă, deşi suprafaţa cultivată este una mare: "Multe dintre livezi sunt tinere, nefiind încă pe rod, sau sunt îmbătrânite, motiv pentru care plănuim să le replantăm în toamna acestui an". Dacă într-o primă fază, fermierii au distribuit fructele angro, mai apoi, au decis să regândească modul în care le valorifică: "Când le distribuiam angro, nimeni nu se arăta interesat de calitatea fructelor. Singura preocupare a celor care voiau să ne cumpere produsele era să negocieze un preţ cât mai mic. Aşa că am optat pentru distribuţia directă către consumator, mai ales pentru că scopul nostru este să oferim produse de calitate care să ajute la un regim alimentar sănătos".

Din 2013, "Mama Ţic" îşi livrează fructele în Cluj-Napoca, prin reţeaua Asociaţiei pentru Susţinerea Agriculturii Ţărăneşti, care le-a fost partener încă de la început şi le-a oferit oportunitatea de a creşte şi a se dezvolta.

"Consumatorul român nu mai cumpără orice"

Despre piaţa bio din România, Nicoleta Oros spune că aceasta este în continuă expansiune, oamenii fiind tot mai atenţi la ce mănâncă: "Consumatorul român nu mai acceptă să cumpere orice doar bazându-se pe premisa că este ieftin. În aceste condiţii, dar şi pentru că supermarketurile sunt obligate să valorifice produse româneşti, am convingerea că piaţa va înregistra o cerere tot mai mare de produse autohtone şi de calitate superioară".

În opinia sa, statul este cel care ar trebui să găsească soluţii pentru a veni în sprijinul ţăranului român obişnuit să cultive bio. "În România, şi cu precădere la sate, se cultivă foarte mult bio, doar că, în lipsa unor centre de colectare, multe produse foarte bune se pierd, iar fiecare agricultor individual nu poate să semneze nici un angajament cu un supermarket. Este nevoie de o politică prin care aceştia să valorifice produsele împreună", precizează sălăjeanca.

Vă mai recomandăm:

Afacere cu prăjituri după reţetele străbunicii: „Sunt dintr-o carte atât de veche, că a trebuit să lipesc paginile“

Superba poveste a românului care a parcurs 12.000 de kilometri pe jos, în gaci largi şi cămaşă cu fiolcaşi, şi a lăsat un costum popular în Argentina

Povestea americanului care a abandonat cariera de arheolog pentru o româncă. Din dragoste, s-a convertit în pizzer

Frumoasa Patricia, fata de 18 ani din Sălaj care s-a îndrăgostit de satul românesc: a transformat o casă veche într-un veritabil muzeu