Povestea lui Moşulică, mărţişorul care te apără de deochi, de fulgere şi „urma rea”. Obiectul-unicat e studiat şi de UNESCO

El este Moşulică, mărţişorul care te apără de deochi

Moşulică nu are nimic din strălucirea metalică ori din coloritul strident al mărţişoarelor contemporane. Apectul oarecum fad este compensat, însă, de superstiţiile ce-l însoţesc şi care au atras, se pare, şi atenţia UNESCO.

Pe Moşulică l-am ”cunoscut” graţie unui rapsod popular din Sălaj, Florica Criste, din Cizer, care îşi aminteşte că a învăţat să facă astfel de mărţişoare tradiţionale de la bunica ei. ”Nu ştiu dacă avea înainte un alt nume, dar eu şi bunica mea i-am zis Moşulică de când eram mică”, explică femeia, iar numele pare, la prima vedere, potrivit: lâna prinsă pe o bucată de pânză ţesută în casă imită binişor părul şi mustaţa grizonante ale unui bătrânel, iar pietrele colorate sunt puse acolo unde ne aşteptăm să găsim, pe chip, ochii şi gura. Nasul este dat de o bucăţică de lemn.

”Este lemn de adâlmoc, un copac binecuvântat care se taie numai în Vinerea Mare de Rusalii sau de Ziua Crucii. Nu ştiu cum se numeşte ştiinţific - noi îl ştim numai de adâlmoc - un copac care se formează, cum creşte, în formă de cruce”, spune rapsodul.

Tot acest ansamblu, creat după reguli nescrise, vechi de sute de ani, nu este alcătuit la întâmplare. ”Tot ce conţine Moşulică ăsta, fetele şi femeile purtau legat de colţul batiste, în buzunar, veşnic. Lâna albă era obligatorie mai ales de prin 23 - 24 februarie până în 9 martie. Se purta în buzunar, să nu te prindă baba Marţolea (noi nu ştiam de nici o babă Dochia) fără lână albă, că altfel te punea să o speli pe cea neagră. Mărgeaua de adălmoc se poartă ca să nu fii deocheat. Pietrele colorate te protejează de natura potrivnică, mai ales de trăznete, iar busuiocul uscat nu te lasă să calci în urmă rea”, explică femeia.

Florica Criste spune că povestea lui Moşulică a ajuns şi în atenţia UNESCO. ”Anul trecut a vorbit despre povestea mărţişorului o doamnă de la radio, cu care m-am întâlnit la Bucureşti, şi aşa a ajuns Moşulică la Muzeul Ţăranului Român, unde este studiat de UNESCO. Am înţeles că patru mărţişoare tradiţionale sunt analizate - două din Moldova, unul din Maramureş şi acesta, din Sălaj”, spune ea.

Cel mai probabil, Moşulică a ajuns în atenţia Organizaţiei Internaţionale pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură prin prisma faptului că se încearcă includerea obiceiului mărţişorului în patrimoniul UNESCO.
 

Vă mai recomandăm:

O tânără din Sălaj şi-a făcut propriul sat tradiţional: muzeul viu în care poţi să retrăieşti vacanţele la bunici

Misterele Sălajului. Locurile care îţi dau fiori sau îţi pun imaginaţia la încercare

Jurnal de vacanţă: Aventură pe tărâmul plantelor carnivore, urmată de o invitaţie în „casa

bunicii“

Traseu de vacanţă pe două roţi, în Sălaj. Cum să-ţi încarci bateriile în miezul verii pe un tărâm fermecător