Sărbătoarea plină de fast ce a marcat 10 ani de la Marea Unire. Motivul pentru care evenimentul a fost organizat abia în luna mai

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La Serbările Unirii au participat delegaţii din colţurile ţării. Evenimentul a culminat cu o paradă în care fiecare judeţ a defilat în costume populare specifice zoei pe care o reprezentau.

Împlinirea a 10 ani de la realizarea Marii Uniri nu a fost sărbătorită în 1 decembrie 1928, cum ar fi fost normal, ci abia în primăvara anului 1929, ca urmare a situaţiei politice a vremii. Guvernul Maniu venise la putere în 10 noiembrie 1928, ceea ce îi oferea timp insuficient pentru a putea organiza un eveniment atât de important. În acest context, s-a decis amânarea serbărilor cu cinci luni, până în 20 mai 1929, explică istoricul Marin Pop, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

Momentul a fost marcat cu fast atât în Bucureşti, cât şi la Alba Iulia. "Conducerea guvernului, prin ministrul Banatului, Sever Bocu, l-a însărcinat pe Ioan Pop, preşedintele organizaţiei judeţene a P.N.Ţ. din Alba şi inspector general administrativ, să se ocupe de organizarea marelui eveniment aniversar. Era cel de al treilea mare eveniment istoric pe care fruntaşul politic naţional ţărănist îl organiza în Cetatea Unirii, după actul de la 1 decembrie 1918 şi cel de la 6 mai 1928 (...) Ioan Pop a condiţionat acceptarea funcţiei de preşedinte al Comitetului de organizare cu rezolvarea de către guvernul Maniu a unor probleme de ordin administrativ local. Printre ele şi schimbarea reşedinţei judeţului de la Aiud la Alba Iulia. Aiudul era reşedinţă încă din secolul XVII, iar problema schimbării ei la Alba nu a fost rezolvată de reforma administrativă din anul 1925. Însă, acum cererea lui Ioan Pop a fost aprobată şi din luna mai 1929 Alba Iulia devenea reşedinţa judeţului Alba", menţionează Marin Pop.

Pregătiri de sărbătoare

Pentru marele eveniment, oraşul a fost complet renovat, începând de la Gară şi până pe Platoul Cetăţii, unde au fost amplasate patru tribune oficiale. Traseul amintit a fost iluminat cu sute de becuri în culorile naţionale, decorat cu numeroase steguleţe şi au fost amenajate zeci de porţi de trimf. Încă de pe data de 15 mai, în oraş au început să apară unităţi de tancuri, arme de ultimă oră la vremea respectivă, care urmau să defileze la serbări. "Se repeta intens pentru cortegiul etnografic, care culmina cu intrarea lui Mihai Viteazul în Cetatea Unirii", spune istoricul sălăjean.

Imagine indisponibilă

Întrucât se aprecia că momentul va aduce laolaltă peste 100.000 de persoane, organizatorii s-au preocupat să asigure amenajări deosebite: "Tribunele oficiale aveau 200 metri lungime şi o «propilee triumfală», flancată de două statui mari simbolizând gloria Unirii. De asemenea, a fost improvizat un arc de triumf pentru defilare. Subcomisia de alimentaţie a organizat 12 locuri special amenajate, unde puteau să servească masa 100.000 de persoane. Au fost instalate megafoane puternice, astfel încât discursurile rostite în Catedrală şi în Sala Unirii puteau fi auzite de la o distanţă de 5 km".

Pentru a marca momentul, au fost puse în vânzare insigne comemorative. Preţul uneia era de 20 de lei. Într-o scrisoare trimisă prefectului de Sălaj de către ministrul Banatului, Sever Bocu, oficialul menţiona: "Veţi primi, direct de la Paris coletele cu medalia Unirii în număr de 1.000 şi vă rog să binevoiţi a constitui imediat comitete de doamne şi domnişoare din societatea locală, cari să-şi ia sarcina vânzării insignei. În acelaşi timp, prin tutungerii sau orice alt mijloc veţi crede de cuviinţă, vă rog să asiguraţi desfacerea întregului stoc de medalii ce vi se încredinţează. Adaog că pentru eventualele cheltuieli ce veţi întâmpina cu această ocaziune sunteţi autorizat să reţineţi 2 lei de bucata vândută. Veţi pune în vedere totodată tuturor celor ce pleacă la Alba Iulia, - cari probabil se vor bucura de reduceri însemnate pe căile ferate, poate chiar gratuitate, - că aceste medalii vor servi ca semne distinctive pentru participanţi atât în trenuri cât şi la serbări, pentru distribuţia mesei, etc. Deoarece, din vânzarea acestei insigne înţelegem să acoperim o bună parte din cheltuielile ocazionate cu serbările Unirii, sunteţi rugat să acordaţi întreaga atenţiune vânzării totale a medaliilor şi a trimite de urgenţă pe adresa subsemnatului".

Reprezentanţi din toate judeţele

Într-o altă adresă semnată de acelaşi Sever Bocu, ministrul anunţa data serbărilor de la Alba, oferind, în acelaşi timp, detalii pentru participanţi şi cerând să fie comunicat numărul aproximativ de participanţi din fiecare judeţ: "La aducerea oaspeţilor în Alba Iulia vor sosi trenurilor regulate şi trenurilor speciale. Încartiruiri în comunele din jur. Participanţii vor fi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi steaguri noui şi dacă aveţi în judeţ fanfare acelea încă să ia parte (…) Neputând defila în faţa autorităţilor întreg poporul, este de dorit să se formeze grupuri de circa 100 persoane îmbrăcate în costumele specifice regiunii de unde sunt".

Marin Pop spune că toate judeţene şi-au trimis reprezentanţi. Flavia Coposu, sora marelui om politic Corneliu Coposu, a rememorat în faţa istoricului sălăjean ziua în care l-a condus la gară pe tatăl său, protopopul Valentin Coposu, semnatar al Unirii Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918: "Ţin minte şi acum că trenul avea ataşate mai multe vagoane şi aveau steaguri tricolore şi ghirlande de brad (...) Şi era unu în geam cu un poloboc de ţuică. Îl ţinea în braţe şi strigau. Din Bobota au fost vreo 5-6 persoane care au plecat".

Potrivit istoricului, în 14 mai 1929, notariatul Bobota anunţa Prefectua că vor participa 20 de persoane. "Au mai trimis confirmarea localităţile Ciumeşti, 3 delegaţi, Horoat Petenia 10, Şeredeiu 10, Ratin 5, Ulmeni 41, Cuceu 5, Firminiş 5, Poptelec 4. Desigur că au fost mult mai mulţi", opinează Pop.

Discursul lui Maniu

Potrivit acestuia, Serbările Unirii au debutat cu oficierea unui serviciu divin în Biserica Încoronării, la care au participat Familia Regală, Regenţa, membrii Guvernului, Parlamentului şi întreaga asistenţă. Serviciul divin a fost oficiat de mitropolitul ortodox al Ardealului, Nicolae Bălan. După oficierea Te-Deumului, a luat cuvântul Patriarhul-Regent, Miron Cristea, pentru ca apoi, Familia Regală şi întreaga asistenţă să se deplaseze, în Sala Unirii, unde Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului de Miniştri şi unul dintre principalii artizani ai actului istoric de la 1 decembrie 1918, a rostit un discurs impresionant.

Imagine indisponibilă

"Maniu a făcut un excurs în istorie, începând de la Decebal şi Traian, subliniind etnogeneza daco-romană, intrarea triumfală a lui Mihai Viteazul în Cetatea Unirii, răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, ajungând la regele Ferdinand Întregitorul şi regina Maria. Aminteşte de suferinţele românilor transilvăneni, de luminaţii conducători politici Simion Bărnuţiu şi Avram Iancu, precum şi de cei religioşi, amintindu-i pe Inochentie Micu Klein, Andrei Şaguna şi Sterca Şuluţiu, primul mitropolit al Blajului. Face o sinteză a reformelor înfăptuite de statul român după anul 1918 şi, totodată, un apel la continuarea tradiţiilor primite de la înaintaşi. Încheie cu o impresionantă urare, care denotă, încă odată, dacă mai era nevoie, înaltul şi dezinteresatul său patriotism: «Să fie mărită în veci scumpa noastră Românie»", precizează sursa citată.

Serbările în presa vremii

După momentul solemn din Sala Unirii, Familia Regală şi asistenţa s-a deplasat la tribunele oficiale pentru a urmări defilarea. Acţiunea a fost deschisă de cei 100 călăreţi de Jina, urmaţi de veteranii din Războiul de Independenţă şi de invalizii de război. Nu au lipsit nici studenţii, cei de la Iaşi defilând cu drapelul roşu, cei de la Bucureşti cu drapelul albastru, iar cei din Transilvania cu galben. Din alai au mai făcut parte cercetaşii din Primul Război Mondial, arcaşii bucovineni şi frumoasele lor femei îmbrăcate în costume de sărbătoare. Le-au urmat un cortegiu etnografic care a evocat mai multe perioade istorice şi domnitori, începând cu plăieşi înarmaţi ai lui Ştefan cel Mare şi încheind cu epoca Marii Uniri. Au mai defilat cortegiile folclorice şi armata, care a impresionat, în special cu unităţile de tancuri. Totul sub privirile reprezentanţilor presei româneşti şi a celei străine care a reflectat pe larg importanţa evenimentului şi desfăşurarea lui.

Într-un articol din ziarul "Curentul", Pamfil Şeicaru scria: "A fost aşa de covârşitoare manifestarea naţională a poporului român încât au dispărut partidele şi nu s-a văzut decât naţia în nobila ei expresie, afirmând cu o elocinţă fără precedent unitatea ei", în timp ce în coloanele publicaţiei italiene "Corrierre della Sera" se preciza că nu s-a mai înregistrat o asemenea prezenţă la nici un eveniment similar în întreaga Europă.

Citiţi şi:

Lucruri neştiute despre prezenţa politicianului George Pop de Băseşti la Alba Iulia la 1 decembrie 1918. Detaliul care i-a adus moartea după două luni

100 de ani de la moartea lui George Pop de Băseşti. Cum au atacat bolşevicii satul natal al politicianului în ziua înmormântării

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite