Scrisoare către o fetiţă din viitor. „Să poţi mânca fructe şi legume sănătoase şi să respiri aer curat ”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Piaţa Centrală din Zalău FOTO Facebook.com/Primaria Zalau
Piaţa Centrală din Zalău FOTO Facebook.com/Primaria Zalau

Într-o scrisoare către o fetiţă din 2070, o tânără regizoare vorbeşte despre diferite manifestări ale schimbărilor climatice în agricultură şi despre procese de prevenţie, îmbinând perspective ale agricultorilor, cu cele ale unor oameni de ştiinţă.

Regizoarea Sofia Nelega (26 de ani - foto jos) este una dintre cele două câştigătoare ale concursului de rezidenţă de cercetare şi creaţie artistică organizat în 2020 de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Prin proiectul său, derulat în perioada septembrie-noiembrie, tânăra artistă, absolventă a Facultăţii de Teatru şi Film din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, a documentat modul în care agricultorii din zona Zalăului s-au adaptat la schimbările climatice din ultimii ani. Ultimele date ştiinţifice, explică ea, arată că globul pământesc se încălzeşte, clima se modifică, iar fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai frecvente. „Inundaţiile, seceta, creşterea temperaturilor medii la nivel global, creşterea nivelului mării şi micşorarea calotei glaciare – toate sunt semne ale schimbărilor climatice. Iar cauza principală o reprezintă creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră”, evidenţiază Sofia Nelega.

Anterior acestui demers artistic, singura legătură pe care regizoare a avut-o cu domeniul agriculturii a fost prin intermediul bunicilor de la ţară. A devenit interesată de subiect, dupa ce a realizat că "suntem hrăniţi de alte persoane". "Agricultorii sunt şi «gardienii biodiversităţii» într-o anumită măsură", precizează ea, adăugând că şi-a ales tema deoarece agricultura este într-o relaţie de dependenţă faţă de climă. "În cadrul proiectului, am descoperit importanţa agriculturii locale şi a existenţei unui lanţ scurt de consum în reducerea emisiilor de carbon. Am mai observat şi un anumit blocaj psihologic în acceptarea schimbărilor climatice: oamenii sunt constienţi de anumite efecte ale încălzirii globale, însă acceptarea realităţii ar presupune şi o schimbare radicală a societăţii", spune tânăra, care şi-a făcut o parte din documentare în mijlocul micilor producători care vând fructe şi legume în Piaţa Agroalimentară din Zalău. "Am petrecut o săptămănă la piaţă. În unele zile, am şi participat la viaţa pieţei, oferindu-mi ajutorul oamenilor care, la rândul lor, mi-au povestit experienţele lor. Astfel, am avut acces şi la partea comercială a agriculturii, într-un exerciţiu de observaţie participativă", explică Sofia.

Ierni prea blânde, dăunători prea mulţi

Şi-a conceput proiectul sub forma unei scrisori către Rebecca, o fetiţă din Zalăul anului 2070. Mesajul transmis face referire la realitatea actuală a schimbărilor climatice ca punct de pornire pentru realitatea de peste cinci decenii. Eseul vorbeşte despre diferite manifestări ale schimbărilor climatice în agricultură şi despre procese de prevenţie, îmbinând perspective ale agricultorilor, cu cele ale unor oameni de ştiinţă.
"Prin scrisoarea ce ţi-o compun, încerc să creez o punte între noi. Previziunile pentru anul 2070 nu sunt optimiste şi timpul până atunci poate se va scurge greu, dar nu va fi mult. După cum nu ştiu foarte multe despre realitatea anului 2070, sper să primesc într-o zi un răspuns de la tine, descriindu-mi-o. Dacă nu voi vedea cu ochii mei, mi-ar plăcea, totuşi, să aflu impresiile tale. Până atunci, îţi voi prezenta timpurile în care trăiesc eu", îşi începe Sofia epistola către Rebecca.

Pe parcursul unui video de 15 minute, regizoarea îi povesteşte fetiţei din viitor despre schimbările climatice în raport cu agricultura, bazându-se pe interviurile luate micilor fermieri care îşi desfac produsele în Piaţa din Zalău, cu un biolog, un inspector fitosanitar, un economist şi un comerciant local. "În ultimii ani, iernile au fost lipsite de zăpadă şi asta înseamnă că iarna nu s-a acumulat apa în sol. Chiar dacă a plouat primavara, solul nu a avut capacitatea de a absorbi toată apa necesară. Temperaturile înalte din verile toride ajung să sterilizeze unele plante, cum ar fi porumbul, împiedicându-l să rodească. Iar datorită faptului că iernile nu mai sunt aşa de aspre, avem o rezervă foarte mare de dăunători şi boli. Nefiind ierni cu temperaturi scăzute, dăunătorii rezistă peste iarnă, iar rezerva de dăunători în primăvară este foarte mare. Aşa, agricultorii ajung să folosească tot mai multe pesticide".

„Au dispărut anotimpurile”

Discuţiile pe care le-a purtat cu micii agricultori au scos în evidenţă probleme legate de perioadele lungi de secetă, grindina agresivă din ultimii ani sau decalarea anotimpurilor. Pe lângă aceste aspecte, fermierii i-au povestit despre lupta lor cu preţurile comercianţilor din piaţă, tarifele prea mari pentru mesele din piaţă, nevoia nesatisfacută de asociere ori lipsa ajutoarelor pentru microfermieri.

"Agricultura, desigur, e în schimbare şi sunt unele sectoare care se pregătesc pentru schimbările climatice. Un specialist fitosanitar mi-a explicat despre cum se lucrează la unii hibrizi de cereale, de exemplu, care să fie rezistenţi la secetă. Majoritatea agricultorilor cu care am discutat şi care au posibilitatea, aleg să cultive în spaţii controlate, sere şi solarii, pentru a reduce riscurile asociate cu vremea imprevizibilă", precizează Sofia Nelega. Este şi cazul Lianei Sturz, un mic fermier din Zalău, care de nouă ani vine aproape în fiecare zi în Piaţa Agroalimentară pentru a-şi comercializa roadele muncii familei sale. Mărturiseşte că pentru a-şi proteja recolta de vremea capricioasă şi-a amenajat mai multe solarii, dotate cu sisteme de încălzire. "Decembrie nu mai e geroasă şi nici bogată în zăpadă, aşa cum era odată, iar primăvara, când te pregăteşti să plantezi, te poţi trezi oricând că vine îngheţul", spune femeia.

"Fiecare din ultimii patru ani a fost tot mai secetos şi au dispărut anotimpurile. Acum avem doar iarnă şi vară", remarcă un alt legumicultor sălăjean.

Adaptarea, combinată cu prevenţia

Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice de la Jibou, susţine că temperaturile record înregistrate în ultimul deceniu sunt "indiciu al existenţei unui efect antropic”, al faptului că "această schimbare şi încălzire nu sunt naturale". "De altfel, acest lucru se vede şi în concentraţiile de bioxid de carbon care cresc de când oamenii folosesc combustibilii fosili, mai cu seamă cărbune", mai spune specialistul.

proiect sofia nelega foto arhiva sofia nelega

Deşi într-un microecosistem precum zona Zalăului, efectele schimbărilor climatice nu sunt drastice, cum se întâmplă în sudul României, unde apare fenomenul deşertificării, încălzirea globală este o realitate. "Consider importantă deschiderea acestui subiect şi într-o zonă care nu a fost afectată la nivel de calamitate ca alte zone alte lumii, pentru a lua prezentul ca reper pentru situaţii viitoare şi pentru a combina adaptarea, cu prevenţia. Cred că există nevoia de a cerceta acest fenomen, pentru a-l înţelege mai bine, pentru a modela viitorul în funcţie de realitate", concluzionează Sofia Nelega.

Un program de reducere masivă a exploatărilor forestiere, ieşirea din dependenţa faţă de energia pe bază de cărbune sau regândirea transportului în comun pentru reducerea amprentei de carbon cauzate de autoturisme sunt câteva dintre soluţiile pe care regizoarea le propune, în urma documentării făcute. "Implementarea soluţiilor ce ţi le-am enumerat ar încetini încălzirea globală, ca până te naşti tu să te poţi bucura de natură, să poţi mânca fructe şi legume sănătoase şi să poţi respira aer curat (...) Scrie mi inapoi, vreau să stiu ce am lasat după noi", îi transmite ea Rebeccăi.

Citându-l pe Gellu Naum, care a spus că "poezia este singura noastră şansă de salvare ca specie umană", Sofia îşi încheie eseul versurile poeziei „Anotimp” , rostite în mijlocul pieţei, de una dintre agricultoarele intervievate.

Vă mai recomandăm:

„Muzeul în stradă“ care face expoziţii în scenariul roşu, cu reţete din copilărie: gomboţi, clătite, minciunele, turte cu mac

Semnalul de alarmă tras de fermierii români. „Există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară“

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite