Semnalul de alarmă tras de specialiştii români, după o expediţie în Siberia. Efectele grave ale schimbărilor climatice
0
10 specialişti români au mers până în Siberia, pentru a pune în aplicare un proiect ambiţios de cercetare a efectelor schimbărilor climatice.
După 32 de zile şi aproape 26.000 de kilometri parcurşi pe două continente, până în Siberia şi înapoi, într-un demers ambiţios de cercetare a efectelor schimbărilor climatice asupra pădurii boreale, cei 10 specialişti români implicaţi şi-au încheiat aventura. Deplasarea s-a făcut cu două maşini de teren şi un microbuz.
Intitulată RO-CRES (Romanian Climate Change Research Expedition Siberia), această primă expediţie transsiberiană de studiere a efectelor pe care schimbările climatice le au asupra pădurii considerată a fi „plămânul verde“ al Planetei a presupus traversarea a şase state (Ucraina, Federaţia Rusă, Kazakhstan, Georgia, Turcia şi Bulgaria), precum şi cinci mari fluvii (Volga, Obi, Enisei, Amur şi Dunărea).
A costat 15.000 de euro
Din echipă au făcut parte specialişti în botanică, geografie, entomologie, zoologie, dendrologie şi fiziologie vegetală-fotosinteză de la Centrul de Cercetări Biologice (CCB) Jibou, Universitatea „Babeş-Bolyai“ (UBB) Cluj-Napoca şi Grădina Botanică Cluj-Napoca, cheltuielile expediţiei, în valoare de circa 15.000 de euro, fiind acoperite de Consiliul Local Jibou, CCB Jibou şi UBB Cluj.
„Cu toţii simţim că clima Terrei se încălzeşte. Iar prin expediţia noastră ne-am propus să studiem care sunt efectele acestor schimbări climatice asupra marii păduri boreale, ce acoperă nordul continentului euro-asiatic, din Peninsula Scandinavă, până la Marea Japoniei. Fiind considerată plămânul verde al planetei, un factor de reglaj la nivel global al climei, este important să vedem ce se întâmplă cu ea, având în vedere că acest aspect ne afectează pe toţi, nu doar pe cei din zonele limitrofe“, explică directorul CCB Jibou, Cosmin Sicora.
Concluziile expediţiei vor fi publicate în reviste de specialitate peste câteva luni, după analiza şi interpretarea datelor culese din teren. „Din punct de vedere ştiinţific se observă o influenţă pe care încălzirea climei o are asupra pădurii boreale, caracterizată prin apariţia unor specii de stepă sau chiar de deşert, într-o zonă în care în mod normal nu îşi au locul. Pe fondul creşterii temperaturilor, suprafaţa împădurită este mai mică, pădurea se retrage spre nord, ceea ce la nivel global are o semnificaţie deosebită, având în vedere că este un furnizor principal de oxigen şi un element care capturează bioxidul de carbon produs de om“, a precizat Cosmin Sicora. O altă ameninţare o reprezintă incendiile, fie ele declanşate natural, fie produse de către om: „Focul a distrus nu doar stratul de frunze din anul anterior, ci şi copacii, iar asta pe fondul încălzirii climei şi a creşterii aridităţii excesive. Am semnalat această problemă pe mii de kilometri, unde focul a ars arborii până le-a distrus scoarţa, semn că incendiile au fost de o intensitate anormal de mare. Am văzut foarte mulţi mesteceni distruşi“.
Intervenţia omului distruge pădurea
Pădurea boreală are de suferit şi pe fondul intervenţiei omului, în condiţiile în care defrişările sunt tot mai multe. Directorul CCB Jibou susţine că cea mai expusă zonă este cea de la limita sudică, traversată de către echipajul RO-CRES, care este şi zona cea mai populată. „Aici, defrişările în scop agricol sunt vizibile. Stadiul de sărăcie din această parte a lumii este destul de accentuat, iar pentru localnici agricultura a devenit una dintre activităţile de bază. Ar trebui o mai mare conştientizare şi o protecţie, până la urmă, a pădurii boreale, dar este foarte greu de impus măsuri de protecţie, având în vedere că sunt foarte multe comunităţi care trăiesc exclusiv bazându-se pe lemn, iar zona din nord este practic pustie“, spune specialistul.
Dacă în unele zone au fost identificate specii noi de insecte, care atacă plantele, în altele, pe fondul chimizării exagerate a culturilor agricole, cercetătorii români au constatat dispariţia altor specii. „Aparent am putea spune că este bine, că au scăpat de deranjul produs de către insecte. În realitate, însă, este foarte rău pentru natură, pentru că este afectat tot lanţul trofic: nu mai există vietăţile care se hrăneau cu respective insecte, apoi răpitorii care mâncau aceste vietăţi“, mai spune Cosmin Sicora.
„Schimbările afectează întreaga planetă“
Sicora spune că zoologul expediţiei, Alexandru Stermin, lector la Facultatea de Biologie şi Geologie Cluj-Napoca, a lansat ipoteza că utilizarea în exces a chimicalelor în agricultură este responsabilă pentru dispariţia unor specii de păsări răpitoare inclusiv din România, cum ar fi gaia: „Dacă acum câteva zeci de ani în România existau foarte multe exemplare, acum mai avem doar câteva perechi. Şi asta pentru că, apărând această zonă chimizată din Ucraina şi Rusia, exemplarele noastre au fost rupte de cele din Siberia, au rămas aici, izolate, s-au degradat genetic şi în timp vor dispărea din fauna României“.
Sicora a subliniat că este esenţial ca acest areal al pădurii boreale să fie protejat, dar că oamenii de ştiinţă nu pot decât să tragă un semnal de atenţie privind ameninţările la care este supus: „Toţi factorii amintiţi - de la cei naturali, la cei antropici - au dus la diminuarea suprafeţei de pădure, un aspect îngrijorător. Deşi ecosistemul se află în Rusia, schimbările afectează întreaga planeta, şi asta pentru că reducerea pădurii poate duce la o scădere a capacităţii de absorbţie a bioxidului de carbon pe timpul verii, ceea ce poate influenţa clima întregii planete“.
Situată în nordul şi parţial centrul Europei, Asiei şi al Americii de Nord, pădurea boreală ocupă aproximativ 21 milioane de hectare, adică aproximativ 16% din suprafaţa terestră a Terrei.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
