Zalău

articolul anterior articolul urmator

Teleormanul lui Dragnea, imperiul prăbuşit al României, versus Sălajul lui Cioloş, locul unde industria duduie. Ce spun statisticile despre cele două judeţe

100
10 Dec 2016 06:00:34
Autor: Andreea Vilcovschi, Elisabeth Bouleanu
Liviu Dragnea, şeful PSD, şi Dacian Cioloş, premierul României
Liviu Dragnea, şeful PSD, şi Dacian Cioloş, premierul României

Declaraţiile premierului Dacian Cioloş referitoare la judeţul Teleorman, al cărui prefect şi preşedinte de Consiliu Judeţean a fost Liviu Dragnea, nu au rămas fără ecou din partea liderului PSD. Acesta a catalogat reacţia premierului drept una „mizerabilă”, lăsând de înţeles că nici în Sălaj, judeţul natal al premierului, lucrurile nu ar sta pe roze. „Adevărul” a făcut, în baza unor date concrete, radiografia fiecărui judeţ în parte.

“E interesant de văzut că exact în bazinele electorale ale PSD, un partid cel puţin afişat de stânga, orientat spre nevoile oamenilor, exact acolo avem şi pungile de sărăcie cele mai mari. Exact în zona de sud şi de est. Oare de ce? Judeţul Teleorman, care a fost condus de domnul Dragnea, acolo avem cei mai mulţi asistaţi sociali. Încă o dată, problema nu e că li se dau ajutoare sociale celor care într-adevăr au nevoie. Problema e că acest lucru se petrece de ani de zile. De ce? Aceasta ar trebui să fie una din întrebările autorităţilor”, a precizat Dacian Cioloş.

În replică, social-democratul a spus: “Sunt profund dezamăgit de modul în care se comportă Dacian Cioloş acum. O să spun mai multe lucruri după alegeri despre Dacian Cioloş, pentru că eu nu vreau să folosesc nişte lucruri, nişte informaţii ştiute în campanie electorală. Pe mine n-o să mă auziţi spunând nimic rău de judeţul Sălaj. Dacian Cioloş n-a trăit la ţară, a trăit în Zalău. Vacanţele la ţară nu se pun”. Potrivit statisticilor, dintre cei 224.000 de locuitori ai judeţului Sălaj, circa 21% au un loc de muncă, 2,5% sunt şomeri, iar 1,37% - asistaţi social.

Unul dintre cele mai mici judeţe ale României, Sălajul a înregistrat în ultimii ani o scădere a numărului de locuitori, pusă de statisticieni pe seama fluxurilor migratorii interne şi externe. Rezultatele ultimului recensământ, arată că, din 2002 până în 2011, populaţia judeţului a scăzut de la 248.015 la 224.384 de locuitori. 60,7% dintre sălăjeni trăiesc în mediul rural, acolo unde, potrivit datelor furnizate de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sălaj, trăiesc majoritatea persoanelor fără un loc de muncă.

Rata şomajului, în scădere

Aceeaşi sursă arată că în luna octombrie a acestui an, Sălajul înregistra o rată a şomajului de 5,25% (faţă de cele 4,76 de procente raportate la nivel naţional), fiind unul dintre cele 24 de judeţe din ţară în care acest indicator a scăzut faţă de luna precedentă. În ceea ce priveşte numărul şomerilor aflaţi în evidenţă, acesta era de 5.585, mai puţin de un sfert încasând indemnizaţie. În funcţie de nivelul de instruire al persoanelor fără un loc de muncă, specialiştii AJOFM Sălaj susţin că aproape 77% au studii primare, gimnaziale şi profesionale, 20% sunt absolveţi de liceu şi doar 3,3% au terminat o facultate.

Ultimul buletin statistic al Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS) Sălaj evidenţiază că, în septembrie 2016, 47.362 de sălăjeni au un loc de muncă, cu aproape două procente peste valoarea din septembrie 2015. Mai mult de jumătate lucrează în domeniul serviciilor, în timp ce în industrie şi construcţii îşi desfăşoară activitatea 41% dintre angajaţi. Salariul mediu net era, în septembrie 2016, de 1.591 de lei/persoană, cu 24 de procente sub cel mediu net pe economie, dar în creştere cu 10% faţă de cel obţinut în urmă cu un an. Cele mai bune salarii sunt plătite angajaţilor din industrie şi construcţii, unde, conform statisticilor, leafa medie netă era de 1.614 lei/persoană, dar şi în servicii – 1.601 lei/persoană.

Industria duduie

Şi alţi indicatori statistici dovedesc că industria judeţului merge bine. Potrivit raportului DJS Sălaj, producţia industrială realizată în luna septembrie a crescut cu 15,7% faţă de august şi cu 7,5% faţă de septembrie 2015, în timp ce creşterea înregistrată la nivel naţional era de doar 3,3 procente. Un salt important a fost semnalat şi la productivitatea muncii în industrie, care a crescut în luna septembrie 2016 cu 14,8% faţă de luna august 2016 şi cu 9,1% faţă de septembrie 2015, dar şi la capitolul cifră de afaceri totală a firmelor din domeniu, care s-a majorat cu 14,5 procente faţă de august 2016.

Două dintre cele mai puternice companii din lume – Tenaris şi Michelin – au fabrici în judeţul Sălaj, iar în ultimii ani au investit sume considerabile în dezvoltarea unităţilor de producţie pe care le deţin aici.

Oficial Tenaris: "Sălaj înseamnă acasă"

Fosta Fabrică de Ţevi a Zalăului a fost preluată de către Tenaris în 2004, în urma unei tranzacţii de 42 de milioane de dolari, unitatea devenind centrul operaţiunilor companiei pentru România. În cei 12 ani, compania a investit aici peste 350 de milioane de dolari în noi linii de producţie şi tehnologii, în echipamente care să garanteze calitatea produselor şi în asigurarea condiţiilor de siguranţă pentru oameni. În total, în TenarisSilcotub lucrează peste o mie de angajaţi din oraş şi din ţări de pe toate continentele lumii. Numai în acest an, la unitatea de producţie din Zalău au fost angajate aproape 100 de persoane, iar recrutările continuă.

Pentru a-şi asigura specialiştii de care are nevoie, compania a investit şi în sprijinirea învăţământului tehnic din zonă. “Încercăm să schimbăm generaţiile pe care le vom regăsi în câmpul muncii în viitor. Prin programe precum STEP, oferim şcolilor cu profil tehnic din Zalău echipamente, dăm liceenilor prilejul să viziteze fabrica şi să facă stagii de practică pentru a vedea rigorile mediului industrial, susţinem cursuri demonstrative în şcoli şi oferim burse speciale elevilor de la clasele cu profil tehnic", subliniază Carmen Avramescu, director Resurse Umane TenarisSilcotub.

În timp ce unii investitori mari au ales să îşi relocheze activitatea chiar şi în alte ţări, Tenaris a preferat să se dezvolte aici. De ce? “Pentru că Sălaj înseamnă acasă. Noi suntem aici de aproape 40 de ani, iar astăzi, sub numele TenarisSilcotub, ducem mai departe o tradiţie industrială îndelungată cu care oraşul se poate mândri. De dezvoltarea TenarisSilcotub şi de investiţiile pe care le-am făcut în fabrica de la Zalău beneficiază întreaga comunitate, nu doar compania şi angajaţii săi – creăm locuri de muncă, exportăm produse cu valoare mare în întreaga lume şi suntem un client important pentru multe companii locale. În plus, investim şi în dezvoltarea comunităţii, fie că vorbim de educaţie, sănătate sau cultură", a explicat reprezentantul companiei.

Două fabrici Michelin

Grupul francez Michelin a pătruns pe piaţa locală în 2001, când a cumpărat de la Tofan Grup Fabrica de Anvelope Zalău. Ulterior, Michelin a construit în municipiu, de la zero, o fabrică de cord metalic. Cele două unităţi de producţie totalizează 1.500 de locuri de muncă. În 2013, compania a mai cumpărat, în localitatea Crişeni, situată în apropierea Zalăului, un teren de 20 de hectare, cu 1,5 milioane de euro, în perspectiva realizării unei noi investiţii greenfield.

Locul 21 pe ţară la cifra de afaceri a companiilor

Tiberiu Marc, cel care conduce judeţul de 12 ani, infirmă aluziile voalate ale şefului său de partid, Liviu Dragnea. „Nu am văzut nicio statistică oficială care, la un indicator economic sau social important, să situeze Sălajul pe ultimul loc la nivel naţional. Dimpotrivă, într-o statistică recentă realizată de Camera de Comerţ şi Industrie Sălaj, având la bază situaţiile financiare ale firmelor din România pentru 2015, judeţul Sălaj este pe locul 21 în ceea ce priveşte cifra de afaceri a companiilor, raportată la populaţia judeţului, respectiv pe locul 16, dacă avem în vedere profitul brut din exploatare, raportat la numărul de locuitori ai judeţului”, a declarat pentru „Adevărul”, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj.

Referindu-se la structura forţei de muncă, şeful administraţiei judeţene aminteşte despre un studiu al Patronatului investitorilor autohtoni aferent anului 2015, potrivit căruia, Sălajul este pe poziţia 24 pe ţară în ceea ce priveşte numărul contractelor de muncă la 1.000 de persoane. „Iată doar câteva exemple care arată că declaraţiile cinice ale celor care vor să pună Sălajul pe ultimul loc nu au niciun suport”, conchide Tiberiu Marc.

Note bune la Capacitate

Datele ultimului recensământ arată că în Sălaj trăiesc 3.669 de analfabeţi, 81 la sută dintre ei trăind în mediul rural. 44 la sută dintre locuitorii judeţului au doar patru ori opt clase, în timp ce absolvenţii de studii superioare reprezintă aproape 11 la sută.

Rezultatele obţinute la Bacalaureat şi la Evaluarea Naţională au plasat judeţul la mijlocul clasamentului naţional. La finele anului şcolar trecut, spre exemplu, promovabilitatea la Bac a fost de 61,02 la sută, cu aproape şase procente sub media naţională. În schimb, Evaluarea Naţională a fost promovată de aproape 74 la sută dintre elevi, cu două procente peste media pe ţară. Sălajul s-a lăudat, anul acesta, cu patru medii de 10 şi 154 de medii între 9 şi 9.95.

Drumuri de 90 de milioane de lei, în şase ani

Din totalul celor 100.500 de locuinţe existente în judeţ, aproape 61 la sută erau racordate la reţeaua de apă şi canalizare, conformt Recensământului din 2011, şi 99,7 la sută erau racordate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Mai mult de jumătate din gospodăriile sălăjenilor au baie în locuinţă, în timp ce 34,5 la sută au încălzire centrală.

Autorităţile susţin că la capitolul drumuri, Sălajul stă foarte bine, în condiţiile în care, circa 65 la sută din totalul drumurilor judeţene sunt în stare bună şi foarte bună. Şeful CJ Sălaj ne-a declarat că numai în ultimii şase ani, pentru modernizara, reabilitarea, întreţinerea sau repararea sectoarelor de drum din administrare au fost investiţi circa 90 de milioane de lei.

Hangar SMURD pentru nord-vestul României

Una dintre importantele investiţii finalizate în Sălaj în acest an este hangarul elicopterului SMURD, o construcţie în valoare de 1,1 milioane de lei, ce va deservi judeţele Cluj, Sălaj, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi o parte din judeţul Bistriţa-Năsăud. Coordonarea medicală va fi asigurată de Spitalul Clinic de Urgenţă Cluj-Napoca, unde vor ajunge cele mai multe dintre cazurilor care necesită intervenţia aparatului de zbor.

Imperiul de nisip al liderului PSD Liviu Dragnea. Teleorman, judeţul prăbuşit al României: campioni la şomaj, asistaţi social, analfabeţi, proiecte doar pe hârtie

Judeţul Teleorman (380.000 de locuitori) ocupă primul loc pe ţară la numărul de şomeri şi asistaţi social. 26% din populaţia judeţului o reprezintă pensionarii, iar 11% şomerii. Doar 54.000 de teleormăneni au un loc de muncă. Peste 50% din gospodării nu au canalizare. Cu toate acestea, Liviu Dragnea, cel care a condus judeţul timp de 12 ani, declară: „Potenţialul de dezvoltare al judeţului este destul de măricel“.

Întrebat într-o emisiune de televiziune de ce  Teleormanul, judeţul pe care l-a condus vreme de 12 ani, se află printre primele cinci judeţe sărace ale ţării, Liviu Dragnea, preşedintele PSD, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a replicat: ”Mai uşor cu informaţiile astea că nu-s reale. Ştiţi de unde a plecat Teleormanul în 2000? A plecat de la ultimul loc. În 2000, în Teleorman nu exista nicio alimentare cu apă. Nu era niciun drum judeţean cap-coadă să fie asfaltat. Nu era nicio şcoală modernizată. Nu era o canalizare făcută. Nu mai vorbesc de asfaltarea uliţelor. În Teleorman, cât eu am fost preşedinte de Consiliu au intrat din toate sursele de finanţare 1,1 miliarde de euro. Lucrurile au început să se mişte în Teleorman în mod serios. Potenţialul de dezvoltare al judeţului este destul de măricel”. 

 
Statisticile referitoare la situaţia economică şi socială a judeţului Teleorman îl contrazic pe Liviu Dragnea. Catalogat de sociologi drept ”o epavă socială”, Teleormanul este unul dintre cele mai îmbătrânite, sărace şi lipsite de perspectivă judeţe din România. Datele referendumului din 2011 au scos la iveală faptul că în judeţul păstorit vreme de 12 ani de Liviu Dragnea, depopularea este masivă. Populaţia stabilă a judeţului Teleorman mai numără 380.123 persoane, cu aproape 60.000 mai puţin decât în 2002. Faţă de primul recensământ realizat în România, în 1948, populaţia judeţului a scăzut cu peste 138.000 de persoane. 67% din populaţia judeţului Teleorman trăieşte în mediul rural. De acolo vine şi grosul şomerilor, al asistaţilor social şi al pensionarilor, categorii sociale care primează în judeţul lui Dragnea.
 

Un judeţ de şomeri, asistaţi social şi pensionari

Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Teleormanul are cei mai mulţi şomeri din ţară, având o rată a şomajului de 11%, mai mult decât dublă faţă de rata de la nivel naţional care este de circa 5%. Aproximativ 19.000 dintre teleormăneni figurează în evidenţele ANOFM, iar 80% sunt şomeri doar cu numele, întrucât nu mai beneficiază de indemnizaţie. Situaţia şomerilor este neschimbată de mulţi ani. În august 2010, Teleormanul era tot fruntaş la numărul de şomeri, cu o rată de 10,9%. 
 
Cele mai recente date statistice ale Ministerului Muncii, de la jumătatea acestui an, arată că tot în Teleorman se găsesc cei mai mulţi asistaţi social. La o populaţie de circa 380.000 de locuitori, 11.175 de teleormăneni trăiesc din mila statutului. Procentual, judeţul are o rată a asistaţilor social de 2,9%, dublă faţă de cea de la nivel naţional (1,1%).
 
Cea mai mare pondere în rândul categoriilor sociale din Teleorman o reprezintă pensionarii. Potrivit statisticilor, aproximativ 100.000 de teleormăneni sunt pensionari. Pensia medie în Teleorman este de 803 lei, faţă de 931 de lei, pensia medie pe ţară. 
 

Doar 54.000 de salariaţi şi cele mai proaste salarii

Potrivit ultimului buletin emis de Direcţia Judeţeană de Statistică Teleorman, în judeţ sunt doar 54.686 de salariaţi. 32.617 lucrează în servicii, 18.110 în industrie şi construcţii şi doar 3.959 în agricultură, deşi judeţul este unul preponderent agricol. Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor este în Teleorman de 17 la 10, demonstrează statisticile INS. Teleormănenii sunt codaşi şi în ceea ce priveşte câştigurile salariale.
 
Potrivit INS, în iunie 2016, salariul mediu lunar net era în Teleorman de 1494 de lei, în condiţiile în care la nivel naţional, salariul mediu net se ridica la 2.021 lei. Situaţia este neschimbată de mulţi ani. În 2011, Teleormanul era tot judeţul cu cele mai proaste salarii, având salariul mediu net de 1.092 de lei,  cu 400 de lei mai puţin faţă de salariul mediu net pe ţară, care a fost de 1.493 de lei. 

 

Codaşi la examenele naţionale, fruntaţi la analfabetism

În Teleorman trăiesc 9.226 de analfabeţi, după datele oficiale ale ultimului recensământ. Potrivit datelor statistice înregistrate în evidenţele Direcţiei Judeţene de Statistică Teleorman, din cei 9.226 de analfabeţi teleormăneni, 7.257 trăiesc în satele din Teleorman, iar restul în oraşe. Mai mult de jumătate dintre teleormăneni au un nivel scăzut de educaţie. 55,2 % au absolvit doar şcoala primară sau şcoala generală. 37,7% au un nivel mediu de educaţie, ceea ce înseamnă liceu sau şcoală profesională. Doar 7,1% dintre teleormăneni au studii superioare.
 
Procentul persoanelor analfabete este de 2,43%. De la recensământul din 2002, până la cel din 2011, numărul analfabeţilor teleormăneni a crescut. Teleormanul este codaş la promovabilitatea examenelor naţionale de mulţi ani. Anul trecut, doar 48% dintre absolvenţi au promovat bacalaureatul, procentul promovabilităţii fiind cu 18% mai mic decât media pe ţară.
 

Baia în locuinţă, un lux pentru teleormăneni

Din cele 97 de unităţi administrativ-teritoriale existente în Teleorman, doar aproximativ jumătate aveau la ultimul recensământ alimentare cu apă curentă şi doar 12 localităţi avea reţele de canalizare în funcţiune. Potrivit datelor INS, din cele 164.380 de gospodării din Teleorman, doar 40% au alimentare cu apa în locuinta, doar 38,5% au canalizare în locuinţă. Numai 37,8% din gospodăriile teleormănenilor au baie în locuinţă. În Teleorman, reţeaua de gaze a ajuns doar la oraşe. 
 

 (Tel)Drumurile din Teleorman

Teleormanul stă, în schimb, bine la capitolul drumuri, potrivit autorităţilor. Aproximativ 70 % dintre drumurile judeţene din Teleorman au fost modernizate. Majoritatea lucrărilor de modernizare a drumurilor judeţene efectuate în ultimii ani s-au realizat din bani de la bugetul judeţului. La mai toate alocările bugetare anuale din visteria publică, drumurilor le-au revenit cele mai mari fonduri, iar câştigătoarea celor mai multe lucrări de modernizare pe arterele judeţene a fost controversata firmă Tel Drum. În 2008, potrivit datelor publice, Tel Drum a avut contracte cu bani publici  în valoare de 24,32 de milioane de euro. În perioada 2009 şi 2010, contractele Tel Drum au depăşit 100 de milioane de euro. 
 
Pentru numai 5,2 kilometri de drum judeţean care leagă două comune din Teleorman (Băbăiţa-Orbeasca), spre exemplu, celebra firmă a încasat din bugetul judeţului 1.300.000 de lei, lucrarea fiind efectuată în cinci ani. Licitaţia s-a făcut în 2009, pe vremea când Liviu Dragnea era şeful Consiliului Judeţean, iar panglica inaugurală a fost tăiată în 2013, când Dragnea se afla la conducerea Ministerului Dezvoltării. Ultimii bani pentru cei 5,2 kilometri de drum executaţi de Tel Drum au venit de la Ministerul Dezvoltări, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, iniţiat de teleormăneanul Liviu Dragnea, ajuns, între timp, vicepremier. 
 
Strategia de dezvoltare şi aeroportul promis de Dragnea
 
În 2016, Teleormanul ar fi trebuit să aibă aeroport. Cel puţin aşa reiese din Strategia de Dezvoltare a judeţului 2010-2020, elaborată în timpul şefiei lui Dragnea la Consiliul Judeţean Teleorman. La iniţiativa lui Dragnea, în 2010, a fost elaborată o strategie stufoasă cu 336 de pagini la care au lucrat, vreme de şase luni, reprezentanţi ai autorităţilor locale, instituţiilor publice, agenţi economici, organizaţii nonguvernamentale şi simpli cetăţeni. Proiectul a costat 440.330 de lei, din care 374.000 de lei au reprezentat finanţare nerambursabilă din Fondul Social European.
 
În 2011 s-au cheltuit bani pentru tipărirea a 300 de broşuri cu conţinutul strategiei, acestea fiind distribuite autorităţilor. Alte 400 de broşuri au fost tipărire în variantă bilingvă, română şi engleză, conţinând oportnităţile de investiţii în Teleorman. Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Teleorman, pentru perioada 2010-2020, conţinea, pe lângă analiza privind starea judeţului, şi un portofoliu de proiecte pentru perioada 2010-2020.Pentru majoritatea proiectelor trecute în strategie, termenele de realizare au trecut deja. Comparând obiectivele din strategie cu starea actuală a judeţului, documentul pare a fi, mai degrabă unul ştiinţifico-fantastic, decât unul ancorat în realitate. 
 
 
Cel mai nerealist obiectiv din strategie pare a fi cel legat de construirea unui aeroport în Teleorman. Potrivit documentului, aeroportul ar urma să fie construit de Consiliul Judeţean Teleorman împreună cu Ministerul Transporturilor şi cu mediul privat. În ceea ce priveşte sursele de finanţare, investiţia, care fusese evaluată la 20 de milioane de euro, urma să fie susţinută din bugetul Consiliului Judeţean, din fonduri atrase prin Programul Operaţional Sectorial sau din alte surse. Aeroportul ar trebui să fie gata în 2016, pe ”zona viitoarei autostrăzi Bucureşti-Timişoara”. 
 
Implementare de sisteme de monitorizare în fiecare şcoală, pe bază de legitimaţii electronice (termen 2012), construirea de maternităţi locale (2013), reabilitarea, modernizarea şi construirea de parcaje supraterane şi subterane supraetajate ( 2014) sunt alte obiective prinse în Strategia lui Dragnea, elaborată în urmă cu cinci ani.
 

Teleormanul şi chinezii

Investitorii aşteptaţi de mai bine de un deceniu de teleormăneni ar fi trebuit să vină din China. În ultimii zece ani, chinezii din diverse provincii au vizitat frecvent Teleormanul, la invitaţia autorităţilor, şi au adus cu ei promisiuni de investiţii care nu s-au concretizat niciodată. Vizite ale diverselor delegaţii din China s-au făcut aproape anual în Teleorman.
 
În urma promisiunilor făcute de autorităţi, în contextul vizitelor, chinezii ar fi urmat să investească în judeţ, să creeze locuri de muncă, să ridice hidrocentrala de la Seaca, să rezolve problema inundaţiilor. În iunie 2010, când Dragnea era şeful Consiliului Judeţean, o delegaţie formată din reprezentanţi ai autoritatilor administraţiei publice locale din Provincia Anhui a vizitat judeţul Teleorman. Potrivit declaraţiilor autorităţilor locale, vizita de atunci a urmarit  identificarea unor locaţii pentru realizarea de investiţii in judeţul Teleorman.

 
Au fost vizitate obiective aflate în municipiile Alexandria şi Turnu Magurele şi au avut loc discuţii privind posibilitatea cooperarii între Consiliul Judeţean Teleorman şi Provincia Anhui. Înfrăţirea cu provincia Anhui din China s-a concretizat doar pe hârtie. În anii care au urmat , chinezi din alte provincii au continuat să vină în Teleorman, iar autorităţile au continuat să facă promisiuni himere. În 2014, în plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Dragnea a adus o delegaţie de chinezi în pădurea de la Seaca.
 
”Suntem aici pentru că domnul preşedinte (nr. Yang Yong) este interesat în realizarea împreuna cu noi şi Guvernul Bulgariei a unei hidrocentrale, aici, în acest loc în care ne aflăm. Este o investiţie majoră pe care o avem în vedere, cu două componente. O componentă de energie, hidrocentrala, şi a doua componentă o investiţie şi mai mare, realizarea unui dig pentru cele două maluri ale Dunării, de peste 100 de kilometri care ne va rezolva pentru totdeaua problema inundaţiilor, plus că va contribi serios la sistemul de irigaţii”, spunea Dragnea în toamna anului 2014. De la vizita din 2014, niciun chinez nu a mai călcat prin Seaca, iar multcomentata hidrocentrală a rămas tot la stadiul de promisiune.
 
 

Cea mai săracă comună din România

Cea mai clară imagine a Teleormanului se găseşte la Necşeşti, comună catalogată drept cea mai săracă localitate din România, conform ultimului studiu prezentat, în 2013, de Ministerul Dezvoltării. Bătrâni fără ajutor, tineri fără nicio perspectivă, case cu WC-uri în fundul curţii, gospodării abandonate, trotuare distruse. Din cei 1.136 de locuitori cât mai numără comuna, 800 sunt pensionari şi abia îşi duc traiul de la o zi la alta, din pensiile moştenite după munca la fostul CAP.
 
Suprafaţa arabilă a comunei însumează 4.016 de hectare, însă doar 50 de familii îşi mai lucrează pământul individual. Locuri de muncă nu există la Necşeşti.  

 
Aici, statut de salariaţi au angajaţii din Primărie, 13 la număr, şi profesorii de la şcoală. Din cele aproximativ 900 de case din Necşeşti, 300 sunt părăsite. Cei care au plecat, nu s-au mai întors. În comună nu există apă curentă şi canalizare, farmacie, frizerie sau cablu TV. La singurul cabinet medical disponibil pentru cei 1.136 de locuitori, medicul vine de două ori pe săptămână. În cele trei sate componente-Necşeşti, Belciug şi Gârdeşti-sunt şapte buticuri şi două biserici.  
 
Cum s-a ridicat în politică şi administraţie Liviu Dragnea 
 
Cariera politică a lui Dragnea a început în Teleorman.  A fost prefect PD (1996-2000), preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman PSD (2000-2012). În 2012, a candidat pentru un post de deputat PSD şi a câştigat mandatul cu un scor zdrobitor: 71,49%. Ajuns în Guvernul Ponta, a fost desemnat vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. 
 
Liviu Dragnea a fost ales preşedinte al PSD cu 96-97% din voturile social-democraţilor, în octombrie 2015. În dosarul ”Fraudă la referendum”, Dragnea a primit doi ani de închisoare cu suspendare. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în noiembrie 2013, la cererea DNA. Dragnea a fost acuzat de procurorii anticorupţie că, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala necuvenite pentru PSD, anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale. 
 
Liviu Dragnea mai este acuzat, într-un alt dosar de DNA, de instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit şi instigare la fals intelectual, din poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman. La alegerile parlamentare din 2016, Liviu Dragnea candidează, în Teleorman, pentru un nou mandat de deputat.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

Tomescu Tom
10.12.2016, 08:29:08

Daca accesul la vot .. ar fi in conditii similare cu cele pentru obtinerea permisului auto .. acei 55,2 % dintre teleormaneni ...nu ar mai vota niciodata !!

+14 (20 voturi)
Filon Aurel
10.12.2016, 08:37:00

Vai de capul tau!

-11 (19 voturi)
Corneliu Dan
10.12.2016, 08:29:10

heiiiiiiiiiiiiii! TILIORMANUUUUUUUUU!!!!!!! nimic de comentat? hahahaaaaaa!! pai cum ? pana esti neam de pomanagiu , dece sa traiesti civilizat si la nivel de mileniul trei? las breeee ca-i bine si asa! un judetzel ca si Salajul va taie la toate capitolele si numai prin faptul ca-i plasat de soarta in ardeal! fomisti asistati ati fost......acum sa vedeti dupa alegerile ce urmeaza!!!!!!!!! hahahaaaaaaa!

+6 (10 voturi)
Filon Aurel
10.12.2016, 08:38:03

Ai aparut??MA mir ca moderatorii lasa pe aici toti apucatii!Trist suflet trebuie sa detina cea care a scris acest articol!Desigur cei peste 60% dintre cei care traiesc la satele salajene au toaleta in casa :) :) iar pensionarii lor sunt mai fericiti!Ce conteaza ca a manipulat prin omisiune cifrele INS si face poza unui drum proaspat asfaltat(in Teleorman se merge doar cu caruta :) :) ) si spune o poveste sau doua de succes!Ce conteaza ca numarul de salariati este practic egal raportat la numarul de locuitori.Ce conteaza ca Salajul a pierdut o parte din populatie prin migratia economica,se aminteste doar de cea teleormaneana.Ce conteaza ca somerii teleormaneni nu primesc indemnizatii in proportie de 80 %!!!!Rusine,mare rusine a ajuns jurnalismul in Romania! 

0 (10 voturi)
Filon Aurel
10.12.2016, 08:36:29

Trist suflet trebuie sa detina cea care a scris acest articol!Desigur cei peste 60% dintre cei care traiesc la satele salajene au toaleta in casa :) :) iar pensionarii lor sunt mai fericiti!Ce conteaza ca a manipulat prin omisiune cifrele INS si face poza unui drum proaspat asfaltat(in Teleorman se merge doar cu caruta :) :) ) si spune o poveste sau doua de succes!Ce conteaza ca numarul de salariati este practic egal raportat la numarul de locuitori.Ce conteaza ca Salajul a pierdut o parte din populatie prin migratia economica,se aminteste doar de cea teleormaneana.Ce conteaza ca somerii teleormaneni nu primesc indemnizatii in proportie de 80 %!!!!Rusine,mare rusine a ajuns jurnalismul in Romania!

-1 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (100)