Un sfert de veac fără Seniorul Coposu: „Dacă o atitudine triumfă, dispariţia mea nu este semnificativă”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În 11 noiembrie, s-au împlinit 25 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui om politic sălăjean Corneliu Coposu, lider al dreptei româneşti şi un exemplu de verticalitate şi patriotism.

Născut în 20 mai 1914, în comuna Bobota, Corneliu Coposu şi-a făcut ucenicia politică lângă Iuliu Maniu (foto jos - arhivă Marin Pop), unul dintre artizanii unirii Ardealului cu România. Cu o consecvenţă de neclintit faţă de crezul său politic, a refuzat orice compromis, a trăit în adevăr şi dreptate, asumându-şi cu mult curaj această opţiune. A plătit, însă, scump pentru aspiraţiile sale democratice, fiind închis în temniţele comuniste timp de peste 17 ani.

După Revoluţia din ’89, a revenit pe scena politică a Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, al cărui preşedinte a fost între 1990 şi 1995. Fost senator şi liderul opoziţiei din România postdecembristă, Corneliu Coposu a murit în dimineaţa zilei de 11 noiembrie 1995, pe un pat de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Avea 81 de ani. Sicriul cu corpul neînsufleţit a fost depus în holul sediului central al PNŢCD, iar timp de trei zile, până la înmormântare, la catafalcul marelui dispărut a avut loc un adevărat pelerinaj. Mii de oameni, veniţi din întreaga ţară, au stat la cozi nesfârşite pentru a-i aduce un ultim omagiu. Deşi nu a avut parte de funeralii naţionale, la înmormântarea Seniorului au participat peste 100.000 de oameni, fiind înhumat în Cimitirul Belu, alături de mamă, soţie şi surori.

Reprezentant al democraţiei interbelice

Rememorând ultimele zile din viaţa lui Coposu, bunul său prieten şi colaborator politic, Ion Diaconescu, afirma că ştia de boala Seniorului, dar nu credea că este atât de gravă. În acele ultime 12 zile, în care Seniorul a fost spitalizat zbătându-se între viaţă şi moarte, ştirile privind starea de sănătate a preşedintelui PNŢCD, "se rostogoleau ca bulgării de zăpadă, devenind din ce în ce mai impresionante ajungând în momentul decesului la dimensiuni de tragedie naţională. Culmea era că aceste manifestări veneau mai ales din partea celor care, până atunci, îl blamaseră şi îl batjocoriseră în fel şi chip. Totul părea ca o reparaţie postumă faţă de nedreptăţile pe care i le făcuseră cât fusese în viaţă", după cum mărturisea Diaconescu în memoriile sale.

Istoricul sălăjean Marin Pop, cunoscut pentru preocuparea sa în reabilitarea numelui celui care a devenit un simbol al rezistenţei anticomuniste, spune că acela a fost momentul în care opinia publică românească s-a trezit din adormire şi dezinformare, dându-şi seama că pierde unul din ultimii reprezentanţi ai democraţiei interbelice autentice.

Imagine indisponibilă

"Pentru generaţia tânără şi cele care vor urma după noi rămâne testamentul şi crezul politic al Seniorului", precizează istoricul în revista "Caiete Silvane", referindu-se la una dintre ultimele apariţii publice ale ţărănistului când, conştient parcă de sfârşitul care se apropia, Coposu declara: "În fond, nu e importantă persoana mea, e importantă ideea legată de activitatea mea. Dacă această idee triumfă şi dacă ea este îmbrăţişată de prietenii mei şi de opinia publică, apariţia sau dispariţia mea sunt secundare. Totul este să supravieţuiască o atitudine. Dacă aceasta triumfă, dispariţia mea nu este semnificativă".

Corneliu Coposu a fost şi un mare vizionar şi a crezut cu tărie că regimul comunist îşi va găsi sfârşitul, în urma unor evenimente revoluţionare. În plin regim comunist, deşi ştia că este atent supravegheat de către Securitate, Seniorul nu s-a ferit să spună adevărul. Un document descoperit de istoricul sălăjean în Arhiva CNSAS şi datat 27 noiembrie 1968, redă, de altfel, părerea pe care omul politic o avea despre regim. Discutând situaţia din ţară cu sursa „Sultan", care i-a făcut o vizită, Coposu spunea că eram "mereu supuşi presiunilor sovietice", că "au început din nou să ne constrângă economiceşte, printr-o serie întreagă de controale comerciale dezavantajoase, ceea ce accentuează la maximum deficitul nostru bugetar" şi că "suntem la un pas de bancnotă", probabil rusească. Era de părere că "pentru o echilibrare a acestui deficit, se pare că regimul va diminua considerabil investiţiile şi tot pentru aceasta, viaţa în Republia Socialistă România se scumpeşte rapid, lefurile rămânând pe loc". Vizionar, el îi spune informatorului că „falimentul economic şi ideologic al comunismului este total" şi că este convins că "forţele care îl vor răsturna se vor naşte din chiar mijlocul lui şi nu va veni din afară".

Se referea şi la noua nomenclatură comunistă, care nu avea ideologie, principii, morală, ci era pusă doar pe căpătuială: “Evident toate principiile comuniste sunt date peste cap. De altfel regimul de la noi nu mai are nici o ideologie la bază. Principiile comuniste sunt numai pentru cei mici, iar cei mari sunt mai pretenţioşi şi mai rafinaţi decât marii burghezi de altădată”.

Alături de Regele Mihai - FOTO Arhivă Marin POP

Imagine indisponibilă

Omul politic avea convingerea că regimul comunist era unul tranzitoriu şi că sfârşitul lui era aproape. "Regimul comunist din România chiar dacă va sta la putere 100 de ani, este un regim tranzitoriu; nu s-a cununat cu destinul neamului românesc şi există deasupra Partidului Comunist nişte interese care rămân eterne naţiunii române şi unul dintre aceste interese este menţinerea unităţii statului roman", mărturisea el conform unei note informative ale Securităţii. De asemenea, sublinia că propaganda de partid trebuia "să pună problema în concret", deoarece România era singurul stat din lume în care nu exista "nici o posibilitate de a-ţi manifesta ideea întrucât omul nu are la dispoziţie nici un organ de presă în care să-şi poată spune părerea lui politică".

Vă recomandăm să mai citiţi:

Corneliu Coposu, acum 80 de ani, despre prestaţia slabă a României la Jocurile Olimpice: „Am făcut pe clovnii olimpiadei“

Calvarul familiei Coposu în timpul regimului comunist: „Vindeam lucruri din casă ca să avem bani de pâine“

Zalău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite