...Chiar nici o şansă? (II)

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fireşte că actuala Republică Moldova are şansele ei de a se dezvolta şi de a prospera. Limitate drastic de dimensiuni şi de propria ei tradiţie economică şi puse în pericol de întregul context politic ex-sovietic, aceste posibilităţi, totuşi, există.

Nu am să repet ceea ce e evident pentru orice observator cu o minimă experienţă a scenei economico-financiare internaţionale: şi anume, că şansele ca un stat de acest tip să obţină finanţare suficientă pentru a recupera handicapul faţă de ţările dezvoltate sunt, în viitorul previzibil, nule. Fără această finanţare, discuţiile pe tema dezvoltării Republicii Moldova sunt pur teoretice.

De aceea, mă interesează, deocamdată, doar acele disponibilităţi economice pe care Basarabia le-ar fi putut folosi mai bine, pentru a evita măcar extrema pauperitate în care trăieşte azi. Şi care pune o grea povară pe umerii cetăţenilor.

O şansă pe care Basarabia nu o exploatează suficient de bine este – o ştiu până şi copiii de şcoală – agricultura. Cererea mondială de alimente este în creştere, iar oferta (în special cea de alimente naturale, de calitate) stagnează. Există, prin urmare, o nişă şi pentru Basarabia. Agricultura nu poate susţine singură dezvoltarea modernă a unui stat, oricât de mic, însă poate fi „fitilul” care declanşează această dezvoltare, dacă este inteligent administrată. Prin conjuncţie cu industria agro-alimentară şi cu o politică de comerţ exterior adecvată, agricultura poate ajuta la reducerea enormelor deficite comerciale şi financiare basarabene şi, mai ales, poate ridica relativ repede standardul de viaţă al cetăţenilor.

Pentru aceasta, este nevoie ca, mai întâi, să se procedeze la o desprindere de clişeele şi obişnuinţele din perioada sovietică. Basarabia nu-şi poate permite să concureze cu marile grânare ale Europei, nici cu marii zootehnişti ai planetei. Şansa ei constă, mai degrabă, în plantele tehnice, în fructe, în vin, ca şi în produse agro-alimentare (sucuri, conserve, brânzeturi, făinoase) de calitate. Solul basarabean este foarte bun, deci şansa unor produse de calitate există şi ea.

Vinul mi se pare produsul-fanion, pe seama căruia se poate construi o strategie de renaştere a agriculturii şi, mai ales, a exporturilor agricole basarabene. Embargoul rusesc a avut, pe lângă efectele negative de scurtă durată, şi un efect pozitiv de lungă durată: de-abia acum, industria viticolă basarabeană s-a desprins de „obiceiurile” sovietice şi a început să vinifice pentru lumea civilizată. Rezultatul: creşteri însemnate pe toate pieţele, în primul rând pe cele aflate în expansiune. Vinul ar putea deveni o „locomotivă”, care să tragă după ea şi alte produse în care Basarabia excelează (fructele, brânzeturile).

Al doilea potenţial economic îl deţine, în mod paradoxal, energia. Basarabia are un deficit accentuat la acest capitol, iar evoluţia nefericită a proiectului gazoductului care ar lega-o de reţeaua românească de gaze atestă şi faptul că la Chişinău nu există, deocamdată, resurse politice pentru o abordare raţională a problemei. Dar tocmai marile necesităţi de gaze, petrol şi electricitate ale Basarabiei fac ca domeniul să prezinte un uriaş potenţial de dezvoltare. Pentru aceasta, însă, e nevoie de două elemente: investiţii (care nu pot veni decât din exterior) şi politici coerente. Cum cele din urmă lipsesc cu desăvârşire, deocamdată nici primele nu se înghesuie să apară. Însă politicile sunt mai uşor de schimbat decât situaţiile financiare. Odată schimbată direcţia, vor veni şi investiţiile în sectorul energetic. Care pot genera locuri de muncă, taxe pentru stat şi oportunităţi pentru afaceri conexe.

Dacă aceste două sectoare ies din amorţire, situaţia economică a cetăţeanului basarabean se poate îmbunătăţi sensibil în numai câţiva ani. Aceasta ar antrena creşteri şi în alte domenii (mobila, textilele, încălţămintea, materialele de construcţie), care depind, ca toate celelalte, de creşterea consumului.

Evident, însă, că o asemenea strategie economică nu poate fi edificată fără o perspectivă clară asupra a ce este şi ce doreşte să fie actuala Republică Moldova.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite