Alegerile din Orhei au demonstrat că societatea civilă este necoaptă

Alegerea lui Ilan Shor ca primar de Orhei arată incapacitatea de comunicare eficientă a societăţii civile din Republica Moldova. FOTO Alexandru Tarlev

Societatea civilă din Republica Moldova, ca şi statul, se află în tranziţie, după cum s-a văzut la Forumul regional al societăţii civile din parteneriatul Estic, desfăşurat la Chişinău sub genericul „Cum să fortificăm societatea civilă? Oportunităţi. Obstacole. Impact”.

La forum au participat aproximativ 150 de reprezentanţi ai ONG-urilor din cele şase state ale Parteneriatului Estic: Belarus, Ucraina, Moldova, Azerbaijan, Georgia şi Armenia.

Una dintre întrebările formulate la această reuniune este cum societatea civilă ar putea influenţa politicul dintr-un stat anume? Printre statele Parteneriatului Estic, impactul cel mai mare asupra politicului l-a avut societatea civilă din Ucraina, în mod special prin Euromaidan. Acum această presiune asupra guvernului ucrainean o au iniţiativele sociale pentru ca statul să înceapă acele reforme pentru care a pledat Euromaidanul. „În cadrul PE, această ţară este mai curând o excepţie de la regulă”, declară Stephan Malerius, organizatorul forumului.

Problemele din Azerbaijan

Probleme grave le întâmpină societatea civilă din Azerbaijan, unde aceasta este fărâmiţată, oprimată, marginalizată. „Societatea civilă din Azerbaijan este foarte săracă. Ei nu au nici susţinere internă, nici externă. Acolo nu putem vorbi despre un impact al societăţii civile”, spune Malerius.

Chiar şi în Belarus situaţia este mai bună decât cea în Azerbaijan. O parte din societatea civilă încearcă să lucreze în asemenea mod ca să nu încalce legea. Societatea civilă lucrează în direcţia ameliorării condiţiilor de viaţă, dezvoltarea ştiinţei, standardelor sociale. „Desigur această activitate nu se referă la libertatea de exprimare, mass-media, democraţie, alegeri. De exemplu, societatea civilă din Belarus a reuşit să introducă legea privind comanda socială, nici Ucraina nu a reuşit aşa ceva”.  

Societatea civilă din Orhei

Întrebat cum vede starea lucrurilor în Republica Moldova cu privire la consolidarea societăţii civile, Stephan Malerius a declarat că nu este expert pe Republica Moldovam şi că nu poate oferi un răspuns concludent. „Reieşind din experienţa de lucru cu IDIS Viitorul, pot afirma cu certitudine că în Republica Moldova există organizaţii ale societăţii civile foarte puternice, există potenţial. Dar alegerile din oraşul Orhei, unde în funcţia de primar a câştigat-o un om de afaceri implicat în maşinaţii financiare demonstrează cu certitudine că societatea civilă din Republica Moldova nu este un consolidată. Faptul că el a fost ales fără falsificări, prin vot democratic demonstrează că societatea civilă nu este dezvoltată şi nu poate decide multe”, declară Malerius.

Republica Moldova o „democraţie defectă”

Potrivit unuia dintre vorbitori, statele post sovietice se împart în trei categorii din punctul de vedere al dezvoltării democraţiei. Din primul grup care se numeşte „democraţia defectă” ar face parte cele trei Ţări Baltice şi Republica Moldova, din grupul „tranziţia difuză” fac parte Georgia, Ucraina, Armenia, Kîrghistan, iar din ultimul grup, cel al „statelor autoritare”, fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan, Azerbaijan. „Cu toate acestea, este absurd să ai un stat democratic şi o societate civilă slabă. Am dubii. Însă am locuit în Lituania şi am simţit că, deşi statul este unul democratic, societatea nu a reuşit să se desovietizeze”, zice Stephan Malerius.

Schimbări imediate

Sorin Mereacre de la Fundaţia Est Europeană susţine că societatea civilă din Republica Moldova a jucat un rol important în liberalizarea regimului de vize cu UE şi semnarea Acordului de Asociere. Totuşi, consideră că organizaţiile societăţii civile trebuie să se unească în reţele, platforme şi coaliţii pentru a avea o voce comună în problemele publice. „De exemplu, avem Consiliul Naţional pentru Participare care s-a implicat la adoptarea Strategiei Naţionale pentru societatea civilă incluzând acţiuni pe termen mediu şi lung, cum ar fi adoptarea legii voluntariatului sau a legii anti-fumat. Reforme importante au fost făcute în domeniul drepturilor omului, e-guvernare, dar acestea sunt rezultate obţinute pe termen lung. Oamenii vor să vadă schimbări imediate, dar acestea nu sunt uşor de obţinut. Un impact mare are nevoie de o colaborare bună cu Guvernul” a menţionat Sorin Mereacre.

Forumul Societăţii Civile s-a desfăşurat în cadrul proiectului ”Civil Society. Dialog for Progress”, finanţat de UE. Proiectul este implementat de un consorţiu din nouă organizaţii, lansat în ianuarie 2013. Consorţiul este condus de Konrad-Adenauer-Stiftung (KAS). În Republica Moldova, activităţile sunt implementate de IDIS ”Viitorul”.

Eficacitatea societăţii civile

Evenimentul a fost unul unic deoarece, în cadrul Parteneriatului Estic lipseşte practic dialogul între reprezentanţi ai ONG-urilor din statele membre ale Parteneriatului Estic. În cadrul sesiunii, vorbitorii şi-au pus întrebarea cum poate fi măsurat impactul proiectelor realizate de organizaţiile societăţii civile. În mod special au fost luate sub vizor situaţiile din Belarus, R. Moldova şi UE. Vorbitorii au divizat impactul în următorii factori: cadrul legislativ reglementat de stat, valorile existente în societate, resursele disponibile şi climatul între ONG-uri – competitiv sau cooperant.